,,Mica Unire'', primul pas spre România

                                                  Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit. În 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.    

În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.
                În acest scop se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.
             În 1858, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri. Unirea propusă aici s-a dovedit a fi mai degrabă una formală, cele două principate urmând să funcționeze separat în mare parte, ca până atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Centrală la Focșani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justiție și Casație și Armata. Capitalele rămâneau aceleași la București și Iași, și se intenționa ca domnitorii să fie diferiți.

                   În anul următor, în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

                              Ca o paranteză, trebuie amintit faptul că în Divanul ad-hoc al Țării Românești erau cinci deputați de Ialomița în frunte cu Ioan Mircea Mălăierul din Fierbinți, iar în Adunarea Electivă au fost aleși din județul Ialomița logofătul Scarlat Crețulescu, clucerul Barbu Slătineanu, logofătul Barbu Catargiu și aga Alexandru E. Florescu. 

Prieten apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza - viitorul domnitor, al lui Barbu Catargiu - viitor prim-ministru a fost și aromânul Evanghelie Zappa născut în Labova din provincia otomană Epir, actualmente în Albania.

Evanghelie Zappa s-a înrolat în armata turcă la vârsta de 13 ani unde a activat până la vârsta de 20 de ani, obținând gradul de maior. În 1833 a emigrat în Țara Românească unde s-a ocupat cu comercializarea cerealelor, practicând o agricultură intensivă. În 1844 cumpără moșia Broștenii Noi din județul Ialomița de la Ioan Al. Filipescu, viitor caimacan și prim-ministru. În această localitate construiește un conac impozant cu etaj și în 1859 o biserică unde va fi înmormântat.

Evanghelie Zappa și Mihail Kogălniceanu l-au sfătuit pe Alexandru Ioan Cuza cum ar trebui să fie înfăptuită mai bine reforma agrară din 1864. El însuși și-a oferit printre primii moșiile spre delimitare, conform legii agrare, cedând o treime din ele. 

Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. 

După 161 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou să retrăim, cel puțin la nivel de poveste, acești câțiva pași făcuți de strămoșii noștri pentru tot ce înseamnă astăzi România.

           În acest sens, în cadrul bibliotecii municipale ION VLAD au putut fi urmărite pe tot parcursul zilei imagini și videoclipuri cu scene de la Mica Unire. De asemenea, mica expoziție de desene ale copiilor de clasa a IV a a întregit tabloul ce a vrut să redea cât mai fidel imaginea acelor zile de ianuarie 1859.