Poezia colindelor

                                                 
    
       Colindele  sunt poezii festive ce se aud cu prilejul sărbătorilor de iarnă fiind proprii atât românilor cât și popoarelor slave: poloni, ucraineni și huțuli , bulgari, sârbi , croați. În această zonă, în linii mari,circulă aceste motive, cu aceeași configurație artistică și îndeosebi aceleași trăsături ale unei poezii ce aduce elogii muncii, naturii și dragostei . În centrul acestei literaturi folclorice stă  omul.
     Termenul de ,,colindă,, derivă din latinescul ,,kalendae,,.  La vechii romani, copiii de sclavi și de oameni săraci umblau pe la cei înstăriți urându-le sănătate și bunăstare.
     Colindele sunt cântate de copii,tineri, unele la Crăciun, altele la Anul nou adunați sub conducerea unui vătaf. În unuele părți colindă și fetele sau bătrânii. Înainte de a se despărți în cete mai mici ca să cutreiere  satul , grupul mare de colindători cântă colinde gazdei, merg apoi la casa primarului , a  preotului și în sfârșit a notabilităților satului ca apoi să treacă din casă în casă pe la ceilalți gospodari.
      Și la bulgari și la polonezi , colinda gazdei constituie un elogiu adus gospodarului și muncilor agrare binecuvântate de Dumnezeu.  Sărbătorile de iarnă fiind la vechile popoulații început de an agrar , asocierea lor cu muncile și roadele de primăvară apare ca firească.
Colindele individuale ca și cele religioase de la Crăciun au și refrene. Este de fapt un apendice melodic-versal care precede unul  sau două versuri. Dintre refrenele mult discutate și frecvente sub diferite formulări este cel de  Lerui-ler,Doamne.
     S-a spus de unii cercetători că acesta ar fi o prescurtare  a numelui împăratului Aurelian.
     Colindele gospodăriei sunt poezii adresate familiei în ajunul Anului nou .  Se  ,,urează,, gospodăriei întregi spor în munca agrară.

              PLUGUȘORUL este cea mai caracteristică specie de acest fel .Ca să anunță pe gospodari de sosirea cetei de  ,, plugari,, care vin uneori chiar cu plugul tras de boi , pe care-l înfig în pământ sau în zăpadă , de departe strigă:
                                               ,, Aho , ho , ho ! copii și frați
                                                    Stați puțin și nu mânați-
                                                    Pe lângă boi vă alăturați...,,
     După primul război mondial , în plugușoare și-au făcut loc realități noi de viață. Lipsa de pământ, sărăcia , iarna grea intră în țesătura veche a colindelor:
                                                 ,,  Iarna-i grea , omătu-i mare,
                                                   rău de omul  care n-are...
                                                  -----------------------------
                                                   Pământ n-am un petec, 
                                                   Parc-aș fi bezmetec.....,,
    .
       SORCOVA  este colinda copiilor între 7-12 ani caracteristică șesului dunărean. Copiii purtau un băț frumos ornat cu hârtii colorate sau o ramură verde cu care ,, sorcoveau ,, rostind versuri ca: 
                                                 ,, sorcova , vesela
                                                  peste vară, primăvară
                                                  să-nfloriți , să-mbătrâniți
                                                  ca un măr , ca un păr,
                                                  ca un fir de trandafir... ,,
   .
   Învățații ardeleni au fost cei dintâi care au arătat vechimea  colindei noastre punând unele motive în paralelă cu ale vechilor romani, căci și la aceștia era obiceiul ca la calendele lui ianuarie , copiii de sclavi să se scoale de timpuriu , să ia un scut  și purtând în mână o ramură de măslin să salute astfel pe stăpânii lor:
                                               ,,  să fie în astă casă bucurie și veselie și...,,

      S-a remarcat faptul că astfel de colinde cu caracter de odă ce preamăresc viața insului nu le aveau nici romanii , nici italienii sau vechii greci, nici grecii de astăzi, francezii sau spaniolii ,ci în afară de români s-au găsit la unele dintre  popoarele slave: polonezi , bulgari, sârbi , ucraineni.
     Această poezie  s-ar fi moștenit de la vechii slavi ceea ce e foarte posibil ținând seama de strânsele raporturi ale populației din vechea Dacie cu grupurile de slavi încă de prin sec al -VI-lea .

                                                           sursa ,,FOLCLORUL,, - Gheorghe Vrabie. 

          

IFLA/UNESCO . MANIFESTUL BIBLIOTECII PUBLICE . 1994

     Manifestul acesta proclamă credința UNESCO în biblioteca publică ca forță vie pentru educație, cultură și informare, ca agent esențial în încurajarea păcii și bunăstării spirituale prin intermediul intelectelor bărbaților și femeilor.
De aceea, UNESCO încurajează autoritățile naționale și locale să susțină și să se implice activ în dezvoltarea bibliotecilor publice.

                 Biblioteca publică

             Biblioteca publică este centrul local al informării, care facilitează accesul utilizatorilor săi la orice fel de cunoștințe și informații.
Serviciile bibliotecii publice sunt oferite pe baza accesului egal pentru toți, indiferent de vârstă, rasă , sex, religie, naționalitate, limbă sau statut social. De aceea ,este necesară oferirea de servicii și materiale specifice utilizatorilor care nu pot , din diferite motive, să le folosească pe cele obișnuite. Această categorie cuprinde , de exemplu, minoritățile lingvistice, persoanele cu dezabilități sau cele din spitale sau închisori.
Toate grupele de vârstă trebuie să găsească materiale adecvate nevoilor lor. Pe lângă materialele tradiționale, colecțiile și serviciile trebuie să includă toate tipurile de medii și tehnologii moderne. Calitatea înaltă și adecvarea la nevoile și condițiile locale sunt esențiale. Materialele trebuie să reflecte tendințele curente și evoluția societății dar și memoria încercărilor și imaginației umane.
Colecțiile și serviciile nu trebuie să fie supuse nici unei forme de cenzură ideologică, politică sau religioasă, precum nici presiunilor comerciale.

                 Misiunea bibliotecii publice

Următoarele misiuni cheie, referitoare la informare , alfabetizare, educație și cultură, ar trebui să fie în centrul serviciilor bibliotecii publice: 
       1. crearea și întărirea deprinderilor de lectură la copii începând de la vârste fragede,
        2. susținerea educației individuale și autodidacte dar și a celei instituționale la toate nivelurile,
       3. oferirea de posibilități pentru dezvoltarea creativității personale,
       4. stimularea imaginației și creativității copiilor și a tinerilor,
       5. promovarea conștientizării moștenirii culturale, a aprecierii artei , realizărilor științifice și inovațiilor,
       6. oferirea posibilității de accesare și exprimare culturală a tuturor artelor dramatice
       7. încurajarea dialogurilor inter_culturale și susținerea diversității culturale,
        8. susținerea tradiției  orale,
        9. asigurarea accesului cetățenilor la toate tipurile de informație comunitară,
      10. oferirea de servicii informaționale adecvate firmelor , asociațiilor și grupurilor de informație locale,
       11. facilitarea deprinderii abilităților informaționale și de operare a calculatorului,
       12. susținerea și participarea la activități și programe de alfabetizare pentru toate vârstele  și chiar inițierea lor dacă este necesar

               Finanțare, legislație și rețele

       Utilizarea bibliotecii publice trebuie să se facă, în principiu, fără plată. Biblioteca publică este responsabilitatea autorităților locale și naționale. Trebuie să fie susținută de legislații specifice și finanțată de autoritățile naționale și locale. Trebuie să fie o componentă esențială a oricărei strategii pe termen lung care se referă la cultură, informare, instrucție și educație.
Pentru asigurarea coordonării și cooperării între biblioteci la nivel național, legislația și planurile strategice trebuie să definească și să promoveze o rețea națională a bibliotecilor pe baza standardelor de servire acceptate.
Rețeaua bibliotecilor publice trebuie să fie proiectată în relație cu bibliotecile naționale, regionale , de cercetare și speciale dar și cu bibliotecile din școli, colegii și universități.

            Operare și management

       Trebuie formulată o politică clară , care definește obiective, priorități și servicii legate de nevoile comunității locale. Biblioteca publică trebuie să fie eficient organizată și trebuie să păstreze standarde profesionale de funcționare.
Trebuie să fie asigurată buna cooperare cu partenerii relevanți- de exemplu, grupuri de utilizatori și profesioniști la nivel local, regional, național, dar și internațional.
Serviciile trebuie să fie accesibile tuturor membrilor comunității, inclusiv persoanelor cu handicap.De aceea , biblioteca trebuie să aibă clădiri bine poziționate, spații bune pentru citit și studiat, tehnologii adecvate și suficiente ore de funcționare care să se suprapună peste timpul liber al utilizatorului. Acest lucru implică în mod egal existența serviciilor speciale adresate celor care se află în imposibilitatea de a vizita biblioteca.
Serviciile locale trebuie să se adapteze la diferitele nevoi ale comunităților din zone rurale și urbane.
Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori și resurse. Pregătirea profesională și educația continuă a bibliotecarului sunt indispensabile pentru a putea asigura servicii adecvate.
Este necesara oferirea de programe de deschidere către public și programe de educare a utilizatorilor, pentru a-i ajuta pe aceștia să beneficieze de toate resursele.

          Punerea în practică a manifestului

    Factorii de decizie la nivel local și național, precum și comunitatea bibliotecilor în general, din toată lumea, sunt îndemnați  să implementeze principiile exprimate în acest manifest.


(IFLA-UNESCO Public Library Manifesto 1994 - http://www.ifla.org/VII/s8/unesco/manif.htm)                         

                                       

Cursuri de viitor - Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă

            ANBPR -  Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România este cea mai reprezentativă organizație profesională a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Asociația a organizat în intervalul 8-12 noiembrie 2010 la Centrul de Pregătire a Personalului din Industrie  (CPPI) din Bușteni un curs pilot cu tema '' Dezvoltarea  serviciilor de biblioteca''. La acest curs a participat un eșantion reprezentativ de bibliotecari recrutați în special din bibliotecile rurale și urbane mici. Printre cele 12  biblioteci  din țară a fost selecționată și biblioteca municipală Fetești,   poate și în urma recomandărilor către ANBPR date de directorul bibliotecii județene, d-na inginer Mihaela Racovițeanu căreia îi mulțumesc cu mult drag.

       Cursurile au fost susținute de trei traineri inimoși, bine pregătiți (amintesc aici d-nele Corina Ciuraru, Crina Ifrim,Valentina   Rotaru ) supravegheaţi îndeaproape, dar și susținuți de autorii manualului după care s-a și  predat manualul cu titlul Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă  . Supervizorii, adică autorii manualului: Doctor A-respectiv d-na Hermina Anghelescu și Doctor D - respectiv  dl.Liviu-Iulian Dediu  s-au adresat tuturor bibliotecarilor interesați de acest subiect. Manualul abordează atât dezvoltarea serviciilor tradiționale pe care biblioteca publică le oferă publicului în mod obișnuit  (împrumutul, consultarea de documente),dar urmărește şi dezvoltarea competențelor de comunicare ale bibliotecilor precum și formarea de abilități de căutare, regăsire, stocare și diseminarea informațiilor.

   Prin  intermediul acestui manual, bibliotecarii vor deprinde un set de cunoștințe IT de bază și vor experimenta diverse modele de promovare a serviciilor de bibliotecă.
     Mă bucur că am participat la aceste cursuri unde s-au petrecut lucruri frumoase şi cu mult profesionalism s-au dezbatut multe probleme.

MARIA - REGINA ROMÂNIEI

   Născută pe   29 Octombrie 1875  la Eastwell Park (Anglia) și plecată dintre noi pe 18 iulie 1938, Regina Maria a României, nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii s-a dovedit cea mai luminoasă figură a perioadei noastre regale, ca soție a lui Ferdinand I.
  Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu prințul Ferdinand de Hohenzollern ,moștenitor al Tronului României și căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892.La scurt timp după venirea în România, calitățile sale au transformat-o într-o figură publică cunoscută, fiind supranumită de popor Mama Regină, Mama Răniților ,Regina Soldat.A devenit regină în 1914, a promovat interesele României și deși rolul femeilor în politică era cel puțin redus, Regina a fost sfătuitorul cel mai apropiat al regelui Ferdinand până la decesul acestuia în 1927. În momentul în care fiul său Carol a moștenit tronul , acesta a izolat-o complet de viața publică.
   Regina Maria a fost mama a 6 copii : principele Carol,principesele Elisabeta și Marioara , principele Nicolae , principesa Ileana și principele Mircea.Regina a fost legată sufletește de două locuri : Balcic și Bran:"  Balcicul și Branul sunt casele mele de vis, inima mea" spunea Regina Maria. Era iubită în Balcic și i se spunea Sultana, vila sa aducând cu construcțiile musulmane, având un turn precum un minaret. Regina a fost o persoană fascinantă , cu  un stil de viață propriu , stil pe care l-a impus domeniului de la Balcic. A colecționat  și creat lucrări artistice și a decorat interioarele și exterioarele clădirilor în care a locuit.
   După încoronarea de la Alba Iulia , în 1922 , a efectuat vizite externe în care a fost cunoscută cultura poporului român ,popor pe care l-a iubit și despre care spunea în testamentul său:"Țării mele și Poporului meu ,când veți ceti aceste slove, poporul meu, eu voi fi trecut pragul tăcerii veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Și totuși , din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului. Abia împlinisem 17 ani , când am  venit la tine; eram tânără și neștiutoare, însă foarte mândră de țara mea de baștină și am îmbrățișat o nouă naționalitate, m-am străduit să devin o bună Româncă. Nimeni nu e judecat pe drept cât trăiește: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veți aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare.(...)Te binecuvântez iubită Românie ,țara bucuriilor și durerilor mele ,frumoasă țară care ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă țară pe care am văzut-o reântregită a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd  împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste , să stai veșnic falnică printre națiuni , să fii cinstită, iubită și pricepută".
   Cea mai mare dorință testamentară a Reginei Maria a fost ca inima să-i fie depusă la biserica Stella Maris  la Balcic.În octombrie 1938, la trei luni după moartea reginei, inima acesteia ,așezată într-o casetă de aur, cu peste 300 de pietre prețioase era depusă la Balcic.
   În 1940, România pierde Cadrilaterul, deci și Balcicul , în favoarea Bulgariei așa că inima a fost adusă în bisericuța de le Bran. Peste un an ,caseta este din nou mutată într-un sarcofag situat pe o stâncă în apropierea Castelului Bran . Conform istoricilor, comunistii au vandalizat capela si au spart sarcofagul cu rangile, au descoperit caseta si  au ascuns-o in casa de bani a Muzeului Castelului Bran. A stat acolo pana in  martie 1971 cand a fost adusa la Muzeul National de Istorie a Romaniei unde se afla si astazi.Caseta de aur si  argint masiv se afla in centrul ansamblului dedicat inimii Reginei Maria .In stanga se gaseste caseta mai mica  de argint care adaposteste ,invelita in catifea alba si fina ,inima Reginei.

25 Octombrie - Ziua Armatei Române

      Poporul român angajat cu întregul său potențial material și uman în războiul drept, eliberator, antihitlerist a obținut la 25 Octombrie 1944 o strălucită victorie - eliberarea părții de N-V a țării de sub ocupație horthyst-hitleristă .S- a eliberat întreg teritoriul de 43492Kmp. ocupat prin dictatul criminal de la Viena  refăcându-se în partea de vest adevăratele hotare de stat ale României.
   Pe timpul  acțiunilor militare din septembrie- octombrie 1944 desfășurate în Transilvania, Crișana, Banat,  România a menținut sub arme în medie 600 000 militari. La operațiile executate pentru izgonirea horthyștilor și hitleriștilor din N-V țării, armata română a participat cu 28 de divizii, 1 corp aerian, 2 brigăzi de artilerie antiaeriană, cu alte unități și formațiuni însumând un efectiv de 275000 militari.
Pierderile suferite de trupele române între 1 septembrie - 25 octombrie 1944 s-au ridicat la 49744 oameni(morți. răniți, dispăruți) iar cele provocate inamicului au fost de 21434 militari.
   Armata română a avut de infruntat un inamic dârz, bine pregătit și dotat, cu experiență de război, a eliberat 872 localități dintre care 8 orașe: Sf. Gheorghe, Odorhei , Tg. Mureș , Gherla, Zalău, Cehu Silvaniei,Tușnad și Carei(acesta din urmă fiind ultima brazdă de pământ românesc aflată sub ocupație horthystă) , și în cooperare cu trupele sovietice au participat efectiv la eliberarea orașelor Cluj , Oradea , Satu-Mare , Salonta.
    După 25 oct. 1944 , armata română a participat alături de armata sovietică în lupta pentru eliberarea Ungariei .Pe frontul din Ungaria , armata română a angajat 210000 militari , eliberând 14 orașe mari și 1224 comune. Au căzut la datorie 42000 de oameni (morți, răniți, dispăruți, prizonieri).
    Pe frontul Cehoslovaciei au participat 248450 militari români din rândurile cărora au căzut 67495 eroi. Circa 2000 militari români și-au adus contribuția la eliberarea părții de N-E a Austriei. Cu un efectiv total de peste 500000 de luptători  din care au pierit peste 169000 eroi, armata română a parcurs peste 1700 Km de la Marea Neagră până în Cadrilaterul Boemiei ,a eliberat peste 200000 Kmp de sub ocupație străină (România, Ungaria, Cehoslovacia, Austria) . 
   Ostașii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii.
    La 9 Mai 1945 când războiul a luat sfârșit, armata română s-a întors în țară cu steaguri acoperite de glorie nemuritoare trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare.

     La această măreață sărbătoare se cuvine să aducem un pios omagiu tuturor celor ce și-au dat viața pentru libertatea , unitatea și integritatea României.

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ FETEȘTI - PREZENTARE

     BIBLIOTECA MUNICIPALĂ FETEȘTI este o bibliotecă cu profil enciclopedic  și se subordonează Consiliului Local funcționând potrivit regulamentului propriu aprobat de unitatea tutelară.
 Este singura bibliotecă după biblioteca județeană ,care are și filială cu depozit de carte.
     Biblioteca servește comunitatea locală, permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date , alte surse de informații , are rol informațional, educațional , se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale.
      
              Politica de achiziții
- comenzi la edituri,
- donații de la persoane particulare sau fundații, de la Ministerul Culturii,
- schimburi interbibliotecare,
- alte surse legale.

            Atribuții

- pune la dispoziția utilizatorilor colecții enciclopedice
- asigură servicii de împrumut de documente la domiciliu și consultare în sala  de lectură, documentare , lectură și educație permanentă.

           Facilități

- regăsirea rapidă după titlu, autor, domeniu a unităților de bibliotecă la raft
- participă la  acțiuni culturale,
- acces la Internet
-  informații bibliografice la cerere.       

BIBLIONET-LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA

        





          BIBLIOTECA MUNICIPALĂ oferă publicului feteștean o nouă modalitate de a avea acces la informația dorită în timp real.
                                               AȘADAR ,ÎN DATA DE 20 OCTOMBRIE 2010  A AVUT LOC DESCHIDEREA OFICIALĂ A PROGRAMULUI    BIBLIONET-LUMEA ÎN BIBLIOTECA  MEA.
Obiectivul programului  BIBLIONET  este de a facilita accesul populației la mijloacele tehnologiei informaționale pornind de la faptul că 80% din populație , mai ales din zonele rurale nu are acces la Internet.
                                          Din această cauză, pentru mulți dintre cetățenii țării nu sunt disponibile beneficiile economice și sociale ale accesului la Internet cum ar fi: găsirea unui loc de muncă, informații din domeniul sănătății, servicii bancare și de administrare On line a afacerilor  sau comunicarea cu rudele din străinătate.
  Menționăm aici câteva tipuri de activități care se realizează în cadrul CIP:
        -   Calculatoarele cu internet pentru public(CIP) sunt cele mai puternice instrumente de cercetare,

        - Internetul este calea facilă prin care oamenii reușesc să rezolve probleme  legate de serviciile medicale, de sănătate în general,

        -  Prin intermediul Internetului se pot frecventa cursuri neterminate sau chiar absolvirea lor,
        -  Având calculator și Internet, membrii comunității pot să-și folosească creativitatea  și ideile noi  pot fi fructificate la nivel local,
        -   Prin intermediul site-urilor WEB se pot găsi locuri de muncă,
        -      Biblioteca permite micilor întreprinzători accesul la baze de date care sunt costisitoare sau dificil de procurat în afara bibliotecii. Tot aici se pot completa formulare fiscale, se pot face plăți on line,
        - Internetul face ca prin intermediul unui e-mail să ții legătura cu prietenii ,familia,
      - Se pot realiza pagini Web, bloguri unde turiștii pot lăsa impresii de călătorie,
       -Cetătenii se pot informa cu toate deciziile ce se iau la nivel  local având la îndemână o bază de date actualizată cu toate hotărârile Consiliului Local,
      - Pentru persoanele vârstnice, cele cu educație precară sau chiar analfabeți, cu deficiențe de vorbire sau de auz,  pentru minorităti(rromi sau altele), bibliotecile sunt o sursă de informație, împrumută cărți , furnizează acces liber  la calculatoare , pot organiza expoziții, programe de pregătire after-school pentru copii , contribuie la conservarea istoriei locale.

Personalități culturale feteștene

                                        

ION   VLAD  -  sculptor,membru al Academiei  Române

(1920-1992)

                                                                ''  Patru puncte cardinale au marcat geografia vieții mele artistice: FETEȘTI,  sursa de inspirație,  CĂLĂRAȘI, formarea,  BUCUREȘTI, perfecțiunea, iar PARISUL,desăvârșirea. Celelalte au fost doar treceri cu lăsare de urme''.

                           S-a născut la 24 mai 1920 în Fetești-sat. A urmat  cursurile școlii la Călărași.Student al Academiei de Arte Frumoase, București, clasa profesorului Corneliu Medrea, 1939-1945,primind la absolvire Premiul ''Anastase Simu''.

      Realizează bustul pictorului Ștefan Luchian în 1946.

      Câștigă numeroase concursuri de sculptură  monumentală pentru orașele București, Bârlad, Timișoara.

      Participă cu 14 lucrări la bienala de la Veneția,1962,și are ultima expoziție personală în țară, la sala Dalles.

      În perioada anilor 1963-1965 este cadru didactic la Institutul de Arhitectură  Ion mincu, cursuri de modelaj.

      Cu toate recunoașterile din oficiale din  țară  (în 1964 i se decernează Premiul de Stat și editura ''Meridiane'' din București îi consacră o monografie )în 1965 se refugiază cu familia la Paris unde se instalează definitiv și unde, în 1970 deschide prima expoziție personală.

       În 1969 este titularizat profesor de sculptură și desen la Centrul American din Paris.

      În1972 primește cetățenia franceză ,păstrând-o în același timp și pe cea română.

      În Montparnasse își cumpără un atelier unde sculptează și expune. Participă la numeroase expoziții de grup în SUA,Canada, Suedia, Germania, Italia, Ungaria, Egipt.

      Realizează două sculpturi murale din bronz și ciment ( 1979 ) pentru spitalul  Saint Joseph din Stockton, aproape de San Francisco,în California-SUA.

      Sculptează și amplasează statuia lui Mihai Eminescu în fața Bisericii românești din Cartierul Latin, 1989.

      Revine în țară după prăbușirea regimului totalitar și la 9 martie  1991, Academia Română îl alege membru onorific.

                   Monumente:Statuia lui George Enescu (Timișoara) ,Monumentul Eliberării(Timișoara), Basorelief  la Opera Română, Maternitate(basorelief-Spitalul din Onești) ,  Vânturile-grup statuar-Tokyo,  Decorație murală,relief , Bois-Colombes,Franța,   sculpturi murale pentru un spital din California, lângă San Francisco,1979.

                  Încetează din viață în ziua de 28 ianuarie 1992 , la Paris. Este înmormântat în Cimitirul  Montparnasse din Paris.

COLECȚIONARI

ai operelor lui  ION VLAD

Teatrul Național-București

Armand de la Rochefoucault,duce de Doudoville-Paris

Pat Amore-Londra

Eugen Ionescu-Paris

Arh. Dan Hanganu-Montreal

George Astaloș- Paris

Elizabeth Franzheim-New York,pictoriță americană de înaltă notorietate căreia Ion Vlad i-a predat câteva lecții de sculptură și cu care a legat o mare și frumoasă prietenie

Ministerul Culturii  din Paris

Primăria Municipiului Paris, rue des Ecoles

Muzeul Național de Artă -București

Giorge Ciorănescu-Munchen

Ion Rațiu-Paris etc.

Sursa:  Volumul '' Ion    Vlad ''- sculptor

autor Emil Druncea

Zilele Porților Deschise

      În perioada 17-25 septembrie 2010 sunt organizate de către Galeriile "Lumina"în colaborare cu biblioteca municipală acțiuni tematice sub denumirea "Zilele Portilor Deschise".Vineri ,24 septembrie a avut loc o astfel de discuție tematică între copii de la diferite școli din oraș pe tema "Biblionet-Lumea in biblioteca mea".Li s-a prezentat copiilor oportunitatea de a avea acces gratuit la informația dorită în timp real.De aemenea s-a făcut o paralelă între carte și informația preluată de pe internet.

Municipiul Fetesti - Micro-monografie

                              

Asezare in Romania si in Europa

    Municipiul Fetesti se afla in Sud-Est-ul judetului Ialomita si se învecinează  la Nord-Vest , Nord si Est cu comuna Movila , Bordusani, Stelnica si la Est , Sud si Vest cu Borcea, judetul Calarasi. Localitatea Fetesti se afla intre orasele Bucuresti (capitala țării) si Constanta ,port la Marea Neagra .

    În Europa , orasul Fetesti  se afla pe cursul inferior al Dunării ( S-E centrale) .

                                

                Coordonate  geografice :

                           - latitudina nordica 44  24'  54"

                           - latidudine estica  27  49'  25"

     Orasul Fetesti are o pozitie de contact geografic si de intersectie . Localitatea Fetesti este un important nod de cale ferata care leaga portul Constanta de Sudul si Vestul tarii pe de o parte si pe de alta parte face legatura cu centrul si estul tarii. Tot la Fetesti se intersecteaza soseaua nationala 3B ( Calarasi - Giurgeni) cu autostrada Fetesti - Cernavoda cu soseaua nationala 3A ( Lehliu - Fetesti) . 

    Repere istorice :

    Stravechea asezare romaneasca - Fetesti - este atestata documentar abia la 21 aprilie 1528 prin Hrisovul lui Radu de la Afumati , Domn al Țării Romanesti .

    Exista suficiente dovezi de ordin arheologic si numeroase mentiuni care demonstreaza ca si malul stîng al Borcei pe campia manoasa ce sa intindea pana la Dunare , au existat locuitori care au desfasurat sustinute activitati inca din Neoliticul mijlociu .

    Situat la rascruce de drumuri , Fetestiul de astazi a constituit un important punct de legatura nu numai in teritoriul provinciei romînesti dar si intre popoarele Balcanilor , si a celor si Sud-Estul Europei .

   Reconstituirea reala si in totalitatea a istoriei mosiei Fetesti este greu de realizat datorita lipsei documentelor care nu au ajuns in totalitate pana in zilele noastre , pe de o parte , iar pe de alta parte datorita unor neconcordante ce apar in documentele existente .

  Important insa este ca aceasta asezare a avut o continuitate neintrerupta , facand fata onorabil tuturor incercarilor la care a fost supusa de-a lungul timpului .

  La 17 iulie 1934 - prin decizia nr. 15176 a Ministerului de Interne - Fetestiul este trecut in randul oraselor.   
  

                                     

Istoricii români apreciază că albia Dunarii , deci si zona orasului Fetesti  contine una din cele mai complete istorii cu o evolutie continua din paleolitic si pana in zilele noastre .

   Izvoarele istorice grecesti si latine numesc Baraganul "pustia getica" nu in sensul de pamant neroditor ci mai putin locuit  . Zona arida , lipsita de apa , bantuita de vanturi puternice, Baraganul are doar marginile sale sudice si estice ( Vaile Mostistea si Ialomita ) locuite intens din  totdeauna .        

     Toponimicul Baragan este de origine pecenega , numele sau venind ori de la o persoana BARACANU , ori deriva din forma etimologica veche BURAGAN care in limba turca inseamna vartej, furtuna , vifor reflectand o caracteristica a climatului specific tinuturilor stepice , bantuite de vanturi puternice.

        

           Numele așezării

    Oiconimele  sunt influentate cel mai ades de administratie, in speta de numele cneazului sau al boierului la care se adauga sufixul "esti".

    Primul nume al orasului Fetesti a fost " Futesti" si apare in  " ISTORIA DACIEI" a lui Dionisie Folino . Numele de Fetesti apare in 1835 intr-o harta ruseasca si s-a format astfel : FETESTI- FETESCU-FETEA ( fata ) .

    Exista si o povestioara pastrata din batrani care spune ca pe aceste meleaguri , odinioara , veneau ciobani sa-si caute fete pentru insuratoare . 

    De la satul cu fete cautat de ciobanii baraganului a ramas numele de Fetesti .

                         Populația

  Vatra satului ( Feteși-oraș de astăzi) a fost formată la sfârșitul secolului al XVIII-lea(1790) cu 50 gospodării.În 1810 satul Fetești avea 79 de case cu 324 locuitori, iar satul Dudești avea 62 case cu 270 locuitori.

  În 1831 satele Fetești si Dudești aveau 65 gospodari cu circa 260 locuitori pentru fiecare dintre cele 2 sate . Acesta sunt date sigure intâlnite în ,,Tabelul întocmit de Isprăvnicia județului Ialomița,,.

Patru ani mai târziu,datorită unor calamități naturale, populația va cunoaște o scădere accentuată.Harta rusească din 1835 arată că Feteștiul avea 29 gospodării și Dudești 25.

     Aceste suișuri și coborâșuri în evoluția demografică vor mai apărea de-a lungul istoriei orașului Fetești.Așadar, sărind peste un secol ajungem în 1977 și constatăm că populația localității Fetești-gară a crescut de 40 ori.Constatăm,de asemenea că în evoluția populației pe localități componente există o scădere continuă a numărului de locuitori în Fetești-oraș(partea cea mai veche a municipiului) și o creștere susținută în Fetești-gară(partea cea mai nouă și mai dinamică din punct de vedere economic).

      La nivel național ,Fetești se înscrie în rândul orașelor mijlocii, categoria 25-50mii locuitori, el având 36.450 locuitori la sfârșitul anului 2009.

      Structura pe grupe de vârstă se prezintă astfel(2002):

                          sub 18 ani                        25%

                          între 18-62 ani                   63%

                          peste 62 ani                      12%

     

      Structura profesională(2002)

         

                         elevi și studenți                 27%

                         salariați                              26%

                         pensionari                           20%

                         șomeri                                 27%

     

                         Economia

     Evoluția economică a orașului devine evidentă după 1947-transformându-se dintr-o localitate eminamente agrară într-una industrializată, un rol deosebit de important avându-l stația C.F.R.-Fetești și depoul C.F.R. .

      După revoluție, situația economică a orașului a suferit transformări -benefice sau nu ,doar timpul o va decide.

       Cele mai multe unități sunt mici și aparțin profilului comercial și al prestărilor de servicii. Acest fapt schimbă profilul economic al orașului care este de  servicii- într-o proporție de 55% și industrial într-o proporție de 30%; restul revenind agriculturii(15%).

       Cele mai importante contribuții la dezvoltarea economică a orașului le-au adus:

        -complexul feroviar,S.C.Agrofam Holding SRL,G.S.P.D., fabrica de tricotaje etc.

                    Învățământul

     Documentele de arhivă atestă organizarea învățământului încă din anul 1835-în satul Dudești- unde exista o școală particulară cu 12 elevi.

     În prezent ,în municipiul Fetești există șapte școli generale,iar învățământul liceal este reprezentat prin:

                   -  Liceul Teoretic ''Carol I''

                   -   Grup Școlar de Industrie Alimentară

                   -  Grup Școlar CCF ''Anghel Saligni''

             

                   Cultura

     În contrast parcă cu ariditatea Bărăganului, Feteștiul a fost o mare oază de cultură, iar acest fapt a fost posibil datorită oamenilor minunați care au trăit pe aceste locuri.

      Primele manifestări culturale au fost,firerște, serbările școlare sub îndrumările învățătorului.

      Perioada interbelică este un reper în viața culturală a Feteștiului:

          -în 1934 se înființează Ateneul Popular ''Costache Dascălu''-care ulterior s-a transformat în cămin cultural.

       Ateneul Popular dispunea de o bibliotecă, formație de teatru, un cor, recitatori.

        În 1952 ,Căminul Cultural se transformă în Casa raională de cultură și biblioteca căminului devine Bibliotecă raională.

        În  1953 ia ființă prima brigadă artistică din Fetești .

        Ulterior se pun bazele primei formații de teatru ,care, cu unele modificări suferite de-a lungul timpului a încântat publicul feteștean până aproape de anii '90.

         Pe  lângă formațiile care evoluau la Casa de Cultură mai existau un cor și o brigadă artistică în cadrul Clubului CFR.

         După 1989 , viața culturală a Feteștiului cunoaște o efervescență deosebită, în prim plan rămânând''Un bob de veselie'' ajunsă în 2007 la a -17-a ediție și  ''Zilele Culturii Feteștene '' (în 2007 la a-7-a ediție).

         De atunci ,multe alte manifestări culturale au luat locul acestora  și ar putea fi enumerate printre ele:''Zilele Orasului Fetesti '' ce au loc in luna aprilie a fiecarui an , ''Galele slagarelor'' ajunsă si ea la cea de a treia editie etc.

          Ar fi multe de spus și de enumerat ,dar cel mai important lucru rămâne dorința de cultură care, indiferent sub ce formă ajunge în sufletele noastre, ne ajută să fim mai buni și să trecem mai ușor peste greutăți.

                                                                  Sursa:  MONOGRAFIA  orașului Fetești 2003