*****************************************************
,,... locuințele cele mai vechi au fost bordeiele, casele vor apărea mult mai târziu.
Cele mai vechi case, existente azi în Fetești sunt de la sfârșitul sec. al XIX-lea. de mărturii scrise nu dispunem. există o relatare ce aparține lui Nicolae Iuga Tudoran din Satulung (Săcele - Brașov) care a cutreierat Bărăganul și a lăsat interesante descrieri despre locuințe, hrană, îmbrăcămintea și obiceiurile locuitorilor de aici, fără referiri stricte la Fetești, dar asemănătoare cu informațiile pe care le avem, de data aceasta legate de orașul nostru. Iată ce găsim în însemnările lui Nicolae Iuga Tudoran referitoare la locuințele din acea vreme: <<Casele le făceau din nuiele, cei mai bogați, iar cei mai săraci din lipani, un fel de buruiană care creștea înaltă până la doi metri. Lipanul făcea lujerul gros ca degetul cel mare de la mână, iar floarea era galbenă. Când se uscau îi întrebuințau la zidit și îi lipeau zdravăn, pe amândouă părțile cu pământ galben făcut cu apă. Se făcea un zid cât voiai de gros, după cum doreai să-i dai lipeală, atât la nuiele cât și la lipani.
Cei mai bogați le acopereau cu stuf, un fel de iarbă înaltă, care crește numai prin bălți, unde șade apa strânsă din ploi și în balta Dunării prin jepși, băltoace - iar cei mai săraci le acopereau cu paie de secară, care se făceau lungi de un metru și jumătate sau cu ciocani de porumb. După ce culegeau porumbul, tăiau cocenii și-i făceau snopi, îi puneau pe casă, peste care mai puneau și un strat de paie gros.
Casele sunt văruite frumos, dar cele mai multe sunt lipite cu pământ galben și netezit, iar ușile și ferestrele, adică tocurile lor sunt vopsite cu roșu, astfel se văd burdufurile care țin loc de geamuri. Când bate soarele în ele se luminează binișor în casă, dar când afară e nor, se vede greu de tot>>.
Noi considerăm, că modul de construire a locuințelor de către bunicii noștri nu era departe de această descriere. Casele din gard, umplut cu pământ și paie, apoi lipit, au fost construite în localitatea noastră mult timp încoace. Schimbările care se produc ulterior se referă la folosirea chirpicilor în construcție, a geamului și executarea acoperișului din țiglă sau tablă. Trestia, papura și cocenii de porumb vor continua să fie utilizați la acoperiș, dar numai la construcții anexe''.
Sursa info: Fetesti- monografie, ed. a II a
sursa info: Wikipedia
******************************************************
,,Luând în considerare analizele întreprinse, Gh. Brătescu afirma, ipotetic, că în spațiul carpato-danubiano-pontic ar fi existat în uz un alfabet cunoscut de pătura conducătoare și preoțime. Prezența unui alfabet carpato-balcanic, având precursoare scrieri din neolitic, ar duce la concluzii a căror confirmare sau infirmare solicită intense studii și cercetări. Tăblițele de la Fetești... , alături de tăblițele de la Tărtăria, aduc un argument în plus, că evoluția scrisului s-a desfășurat în Europa cu momentul de început în spațiul carpato- dunărean (tăblițele de la Tărtăria) într-o evoluție neîntreruptă, incluzând și tăblițele de aur de la Fetești, culminând cu crearea alfabetului european folosit și azi.
O societate care cunoaște un înalt grad de dezvoltare spirituală dispune desigur și de o organizarea politică corespunzătoare. Tăblițele de aur de la Fetești pe lângă importanța spirituală pe care o prezintă, pot avea și o valoare informativă extrem de importantă cu referiri la evoluția politică a acestei zone, din secolele V-IV îHr. și până la cucerirea romană''.
Sursa info: Fetesti- monografie, ed. a II a
Sursa foto : Wikipedia
*********************************************************
În eneolitic, comunitățile omenești din jurul Bălții Ialomiței s-au integrat culturii Gumelnița Această cultură, cu numele omonim al satului de lângă Oltenița, se dezvoltă pe arii geografice extinse ce cuprindeau Câmpia Munteniei, Dobrogea, NE Bulgariei și sudul Moldovei. Prospecțiunile arheologice și cercetările sistematice au pus în evidență existența unui număr însemnat de așezări eneoloitice ce au aparținut culturii Gumelnița, de-a lungul Brațului Borcea.
De acum datează și fragmentele ceramice descoperite la Fetești-Buliga și cartierul Vlașca. Aceste fragmente aparțin unor vase lucrate din pastă amestecată cu cioburi pisate și decorate cu brâuri în relief, tehnica caracteristică purtătorilor culturii Gumelnița.
Așezarea specifică culturii Gumelnița a fost aceea de tell (movilă), fie înconjurată de apă sau expusă inundațiilor, fie numai pe trei părți, în cazul acesta legătura cu uscatul făcându-se pe un terenîngust, ori pe promontoriul unor terase. Așezarea gumelnițiană de la Fetești-Buliga (,,Insula'' din Pădurea Roșu) se încadrează celei înconjurată din toate părțile de apă, fiind expusă inundațiilor.
Considerate în ansamblu, vestigiile gumelnițiene din stânga și dreapta Dunării la care includem și pe cele din Fetești, demonstrează că aici s-a creat o variantă regională specifică, în cadrul căreia s-au păstrat unele elemente de tradiție Hamangia.
Sursa info/foto: Fetești-monografie, ed. a II a.
***************************************************
FAUNA
Brațul Borcea a fost declarat Arie de Protecție Specială Avifaunistică (ROSPA0012) PRIN H.G.1284/24.09.2007. Începând din anul 2013 este protejat prin convenția RAMSAR ca zonă umedă de importanță internațională, la Fetești în aria respectivă intră albia minoră a Borcei până la poduri și lunca de la Buliga-Dudești. Sunt consemnate specii de animale ca fiind prezente în această arie: broasca cu burta roșie- specie foarte rară, broasca țestoasă, barza albă, barza neagră, egreta mică, gârlița, lăcarul mare, pescărel albastru, rața cârâitoare, gâsca cu piept roșu, stârc de noapte, stârc cenușiu, stârc pitic,tritonul dobrogean, vidra ș.a. . Această arie se suprapune peste un sit de importanță comunitară numit Mlaștina Fetești (ROSCI0319), sit care face parte din rețeaua ecologică europeană NATURA 2000. Acest sit este important pentru perioada de migrație a unor păsări ca rațe, gâște, berze albe și negre, țigănuș, lopătar.
Sursa info: Fetești-Monografie, ed. a II a
Sursa foto: Wikipedia
broasca cu burtă roșie (bombina bombina)
barza albă (ciconia ciconia)
gâsca cu piept roșu (brantaruficollis)
pescărel albastru (alcedo atthis)
barza neagră (ciconia nigra)
egreta mică (egretta garzetta)
lăcarul mare (acrocephalus arundinaceus)
tritonul obrogean (triturus dobrogicus)
starc cenușiu (ardea cinerea)
****************************************************
🤔,,Cercetări recente, descoperiri ocazionale ne îndreptățesc să presupunem că zona municipiului Fetești a fost locuită încă din paleoliticul superior de către populații de vânători, pescari și culegători... .În urma cercetărilor efectuate în 1967 de Leonid Apostol, la N de cartierul Vlașca, în punctul cunoscut sub numele de ,,La Brici'', au fost scoase la iveală câteva fragmente de fosile aparținând unei specii de mamut și cerb. Specia de mamut descoperit la Fetești face parte din acele specii (Mammuthus Trogontherii) considerate strămoșul elefantului de azi''.
Animale de stepă, mamuții își duceau traiul singuratic, dar mai males în turme în regiunile noastre, alături de alte animale ca cerbul gigant, elanul, bizonul. mamutul descoperit la Fetești era un animal gigant, având dimensiunile următoare: 2,80m înălțime, 4 m lungime, părul care acoperea trupul avea o lungime cuprinsă între 10-30 cm.
Sursa: Fetești-Monografie, ed. a II a
Sursa foto: Wikipedia
Î
