Asezare in Romania si in Europa
Municipiul Fetesti se afla in Sud-Est-ul judetului Ialomita si se învecinează la Nord-Vest , Nord si Est cu comuna Movila , Bordusani, Stelnica si la Est , Sud si Vest cu Borcea, judetul Calarasi. Localitatea Fetesti se afla intre orasele Bucuresti (capitala țării) si Constanta ,port la Marea Neagra .
În Europa , orasul Fetesti se afla pe cursul inferior al Dunării ( S-E centrale) .
- latitudina nordica 44 24' 54"
- latidudine estica 27 49' 25"
Orasul Fetesti are o pozitie de contact geografic si de intersectie . Localitatea Fetesti este un important nod de cale ferata care leaga portul Constanta de Sudul si Vestul tarii pe de o parte si pe de alta parte face legatura cu centrul si estul tarii. Tot la Fetesti se intersecteaza soseaua nationala 3B ( Calarasi - Giurgeni) cu autostrada Fetesti - Cernavoda cu soseaua nationala 3A ( Lehliu - Fetesti) .
Stravechea asezare romaneasca - Fetesti - este atestata documentar abia la 21 aprilie 1528 prin Hrisovul lui Radu de la Afumati , Domn al Țării Romanesti .
Exista suficiente dovezi de ordin arheologic si numeroase mentiuni care demonstreaza ca si malul stîng al Borcei pe campia manoasa ce sa intindea pana la Dunare , au existat locuitori care au desfasurat sustinute activitati inca din Neoliticul mijlociu .
Situat la rascruce de drumuri , Fetestiul de astazi a constituit un important punct de legatura nu numai in teritoriul provinciei romînesti dar si intre popoarele Balcanilor , si a celor si Sud-Estul Europei .
Reconstituirea reala si in totalitatea a istoriei mosiei Fetesti este greu de realizat datorita lipsei documentelor care nu au ajuns in totalitate pana in zilele noastre , pe de o parte , iar pe de alta parte datorita unor neconcordante ce apar in documentele existente .
Important insa este ca aceasta asezare a avut o continuitate neintrerupta , facand fata onorabil tuturor incercarilor la care a fost supusa de-a lungul timpului .
La 17 iulie 1934 - prin decizia nr. 15176 a Ministerului de Interne - Fetestiul este trecut in randul oraselor.
Istoricii români apreciază că albia Dunarii , deci si zona orasului Fetesti contine una din cele mai complete istorii cu o evolutie continua din paleolitic si pana in zilele noastre .
Izvoarele istorice grecesti si latine numesc Baraganul "pustia getica" nu in sensul de pamant neroditor ci mai putin locuit . Zona arida , lipsita de apa , bantuita de vanturi puternice, Baraganul are doar marginile sale sudice si estice ( Vaile Mostistea si Ialomita ) locuite intens din totdeauna .
Toponimicul Baragan este de origine pecenega , numele sau venind ori de la o persoana BARACANU , ori deriva din forma etimologica veche BURAGAN care in limba turca inseamna vartej, furtuna , vifor reflectand o caracteristica a climatului specific tinuturilor stepice , bantuite de vanturi puternice.
Numele așezării
Oiconimele sunt influentate cel mai ades de administratie, in speta de numele cneazului sau al boierului la care se adauga sufixul "esti".
Primul nume al orasului Fetesti a fost " Futesti" si apare in " ISTORIA DACIEI" a lui Dionisie Folino . Numele de Fetesti apare in 1835 intr-o harta ruseasca si s-a format astfel : FETESTI- FETESCU-FETEA ( fata ) .
Exista si o povestioara pastrata din batrani care spune ca pe aceste meleaguri , odinioara , veneau ciobani sa-si caute fete pentru insuratoare .
De la satul cu fete cautat de ciobanii baraganului a ramas numele de Fetesti .
Populația
Vatra satului ( Feteși-oraș de astăzi) a fost formată la sfârșitul secolului al XVIII-lea(1790) cu 50 gospodării.În 1810 satul Fetești avea 79 de case cu 324 locuitori, iar satul Dudești avea 62 case cu 270 locuitori.
În 1831 satele Fetești si Dudești aveau 65 gospodari cu circa 260 locuitori pentru fiecare dintre cele 2 sate . Acesta sunt date sigure intâlnite în ,,Tabelul întocmit de Isprăvnicia județului Ialomița,,.
Patru ani mai târziu,datorită unor calamități naturale, populația va cunoaște o scădere accentuată.Harta rusească din 1835 arată că Feteștiul avea 29 gospodării și Dudești 25.
Aceste suișuri și coborâșuri în evoluția demografică vor mai apărea de-a lungul istoriei orașului Fetești.Așadar, sărind peste un secol ajungem în 1977 și constatăm că populația localității Fetești-gară a crescut de 40 ori.Constatăm,de asemenea că în evoluția populației pe localități componente există o scădere continuă a numărului de locuitori în Fetești-oraș(partea cea mai veche a municipiului) și o creștere susținută în Fetești-gară(partea cea mai nouă și mai dinamică din punct de vedere economic).
La nivel național ,Fetești se înscrie în rândul orașelor mijlocii, categoria 25-50mii locuitori, el având 36.450 locuitori la sfârșitul anului 2009.
Structura pe grupe de vârstă se prezintă astfel(2002):
sub 18 ani 25%
între 18-62 ani 63%
peste 62 ani 12%
Structura profesională(2002)
elevi și studenți 27%
salariați 26%
pensionari 20%
șomeri 27%
Economia
Evoluția economică a orașului devine evidentă după 1947-transformându-se dintr-o localitate eminamente agrară într-una industrializată, un rol deosebit de important avându-l stația C.F.R.-Fetești și depoul C.F.R. .
După revoluție, situația economică a orașului a suferit transformări -benefice sau nu ,doar timpul o va decide.
Cele mai multe unități sunt mici și aparțin profilului comercial și al prestărilor de servicii. Acest fapt schimbă profilul economic al orașului care este de servicii- într-o proporție de 55% și industrial într-o proporție de 30%; restul revenind agriculturii(15%).
Cele mai importante contribuții la dezvoltarea economică a orașului le-au adus:
-complexul feroviar,S.C.Agrofam Holding SRL,G.S.P.D., fabrica de tricotaje etc.
Învățământul
Documentele de arhivă atestă organizarea învățământului încă din anul 1835-în satul Dudești- unde exista o școală particulară cu 12 elevi.
În prezent ,în municipiul Fetești există șapte școli generale,iar învățământul liceal este reprezentat prin:
- Liceul Teoretic ''Carol I''
- Grup Școlar de Industrie Alimentară
- Grup Școlar CCF ''Anghel Saligni''
Cultura
În contrast parcă cu ariditatea Bărăganului, Feteștiul a fost o mare oază de cultură, iar acest fapt a fost posibil datorită oamenilor minunați care au trăit pe aceste locuri.
Primele manifestări culturale au fost,firerște, serbările școlare sub îndrumările învățătorului.
Perioada interbelică este un reper în viața culturală a Feteștiului:
-în 1934 se înființează Ateneul Popular ''Costache Dascălu''-care ulterior s-a transformat în cămin cultural.
Ateneul Popular dispunea de o bibliotecă, formație de teatru, un cor, recitatori.
În 1952 ,Căminul Cultural se transformă în Casa raională de cultură și biblioteca căminului devine Bibliotecă raională.
În 1953 ia ființă prima brigadă artistică din Fetești .
Ulterior se pun bazele primei formații de teatru ,care, cu unele modificări suferite de-a lungul timpului a încântat publicul feteștean până aproape de anii '90.
Pe lângă formațiile care evoluau la Casa de Cultură mai existau un cor și o brigadă artistică în cadrul Clubului CFR.
După 1989 , viața culturală a Feteștiului cunoaște o efervescență deosebită, în prim plan rămânând''Un bob de veselie'' ajunsă în 2007 la a -17-a ediție și ''Zilele Culturii Feteștene '' (în 2007 la a-7-a ediție).
De atunci ,multe alte manifestări culturale au luat locul acestora și ar putea fi enumerate printre ele:''Zilele Orasului Fetesti '' ce au loc in luna aprilie a fiecarui an , ''Galele slagarelor'' ajunsă si ea la cea de a treia editie etc.
Ar fi multe de spus și de enumerat ,dar cel mai important lucru rămâne dorința de cultură care, indiferent sub ce formă ajunge în sufletele noastre, ne ajută să fim mai buni și să trecem mai ușor peste greutăți.
Sursa: MONOGRAFIA orașului Fetești 2003
.jpg)
.jpg)
.jpg)
