Lecția de culturã oferitã de Nicolae Breban

     

                   Sfârșitul lunii octombrie aduce întotdeauna și închiderea unei ediții a SALONULUI ANUAL DE CARTE ce nu se întâmplã oricum..., este apoteoticã mereu prin valoarea și substanța culturalã. Anul acesta, sfârșitul a fost mai frumos și mai bun decât vreodatã în istoricul de 24 de ani al Salonului. Scriitori de dincolo și dincoace de Dunãre. Închiderea Oficialã, așa cum este prinsã în programul manifestãrii a fost ,,…o zi fastuoasã pentru noi, zi de apogeu pentru Salonul anual de carte, într-a XXIV-a ediție…’’, dupã cum frumos menționa directorul Bibliotecii Județene Ștefan Bãnulescu - Slobozia, Ialomița, drd. Mihaela Racovițeanu în cuvântul sãu. La inițiativa sa, anul acesta, evenimente din cadrul salonului s-au desfãșurat și în afara Sloboziei, la Miloșești, Stelnica, Maia sau Orașul de Floci. La Fetești, în cadrul Bibliotecii Municipale ,,Ion Vlad’’, ziua de 31 octombrie a reunit pe afiș nume importante ale culturii române, în frunte cu academicianul Nicolae Breban, scriitorii Aura Christi, Ovidiu Dunãreanu, Angelo Mitchievici, Alexandru Bulandra și alți autori ialomițeni cum sunt Marian Ștefan și Ilie Comãnița. Prezentãrile, lansãrile de carte și dezbaterile care au avut loc într-o atmosferã caldã, și-au pus amprenta asupra orațului Fetești pentru mult timp de-aici înainte, oferind și alte valențe culturale, poate pe mãsura valorii operelor marelui sculptor al României și Europei, Ion Vlad – figurã emblematicã pentru Fetești. Prin esența și desfãșurarea acestui program cultural, având ca invitați personalitãți de seamã, participanții și-au readus aminte ce înseamnã valorile naționale, care uneori au fost marginalizate și zdruncinate de un regim totalitar. În salã, noi, bibliotecarii de la Fetești, Țãndãrei, Slobozia, Stelnica și Bordușani, am participat la întâlnire umãr la umãr cu scriitorii ialomițeni Șerban Codrin, Costel Bunoaica, Nicolae Teoharie, Gheorghe Dobre, Titi Damian, Constantin Gornea, Marin Constantin, Emil Druncea, Radu Munteanu, Loredana Dalian, Carmen Tãnase, Florin Ciocea, Mircea Dumitrescu. Cititori ai bibliotecii, cadre didactice din Fetești, elevi ai liceelor din oraș, oameni, pur și simplu, care treceau prin fața bibliotecii și au vãzut cã se întâmplã ceva important, au intrat iar sala s-a dovedit neîncãpãtoare... Privilegiați și dãruiți oameni! Suflul cultural ce s-a simțit acolo, datorat poate și acestei dezbateri asupra identitãții neamului românesc, a dat pentru totdeauna un altfel de sens vieților noastre. Totul era metaforã și simbolisticã: scriitorii prezenți erau tulpina unui copac, operele lor erau ramurile iar spectatorii, frunzele, ce împreunã formau un viguros arbore al creației ce s-a suprapus aproape pânã la identificare cu copacul vieții noastre, cel aflat într-o continuã evoluție, în ascensiune spre cer,demonstrându-ne încã o datã, dacã mai era nevoie, ce înseamnã adevãrata și poate singura cale a renașterii neamului românesc, cultura. ,,Un neam care ocupã același spațiu, are aceiași strãmoși, este capabil sã creeze legi, artã, și culturã, și conștiințã de sine, scrisã nu vorbitã’’ spunea Nicolae Breban. Prin discursul sãu magistral din deschidere, academicianul a fãcut o frumoasã reverențã spiritualã cãtre provincie, de cele mai multe ori, mai frumoasã și mai deschisã decât opaca și impenetrabila capitalã. Așa cum spunea scriitorul la Fetești, ,,…poporul român chiar dacã a fost supus jugului mai multor imperii: moldovenii sub tãtari și ruși, voi, valahii sub turci, iar noi transilvãnenii sub grofii unguri și austrieci, pe parcursul anilor s-a ridicat de fiecare datã și continuã sã trãiascã pe acest trup de pãmânt.’’ Dacã România este o țarã relativ micã pe harta literarã a lumii nu prezentãm sindromul unei națiuni și culturi mici, cum spun unii, pentru cã aici s-au nãscut numeroase valori care au constituit modele pentru generații întregi, intrând în istoria culturii și civilizației. Literatura noastrã trebuie sã înfloreascã mereu, ne îndemna Marele Breban, așa cum este supranumit în cercuri restrânse. ,,Noi vorbim prea mult și scriem prea puțin. Prin scris și numai prin scris s-a creat umanitatea europeanã. Eu nu voi înceta sã scriu cât voi trãi…’’ Ca formã de manifestare a artelor, literatura a contribuit major la progresul cultural al României anilor ’60- ’70 prin valoarea operelor unor scriitori care au gãsit oportunã exprimarea disidenței lor spirituale și intelectuale, printre care Nicolae Breban sau Paul Goma. Editorialist, publicist renumit pentru polemicile sale și luãrile de atitudine, Nicolae Breban conduce revista de culturã ,,Contemporanul’’, fondatã în 1881, în perioada de glorie a Regelui Carol I, rãmasã în continuare emblema societãții culturale românești. Contemporanul. Ideea europeanã, cum se numește acum ,,a fost o șansã uriașã sã fie condusã de un mare romancier român și european ca Nicolae Breban. Este o revistã care dã în continuare direcția în culturã, iar pentru mine a fost o nouã șansã în viațã, când am ajuns în 1993 din Basarabia în România....’’ a mãrturisit scriitoarea Aura Christi. În spațiul arcului danubiano-carpato-pontic s-au strâns numeroși scriitori care au dat scânteie motorului universal numit culturã și au lãsat urme adânci în memoria umanitãții, semne ce oglindesc sufletul patriei noastre. Poeziile Aurei Christi aduc în atenție, prin sensibilitatea lor, teme majore, cum ar fi: iubirea de patrie, viața, destinul sau exilul interior. Românul parcã e nãscut a fi un bun orator iar reprezentanții Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Dobrogea, Ovidiu Dunãreanu și Angelo Mitchievici, scriitorii de dincolo de Dunãre, cu un simț deosebit al publicului, au vorbit nu despre operele proprii ci despre adevãratele calitãți ale oamenilor, talentați poeți sau prozatori, dobândite prin: lecturã, respect, atitudine, interes fațã de propria persoanã și de societate. Scriitorii de dincoace de Dunãre, ialomițenii care au vorbit apoi, au confirmat cã, împreunã, cei care scriu și noi, cei care avem un rol în susținerea culturii prin promovarea lecturii, formãm un întreg. Acest tot cultural îmbinã viața și opera scriitorului, transpusã în filele cãrților,cu viețile, inimile și mințile cititorului pentru totdeauna, așa cum o fac Dostoievski sau Nietzsche. Dacã pentru a treia oarã în istoria Salonului anual de carte, un membru al Academiei Române, Nicolae Breban, pe lângã Rãzvan Theodorescu și Eugen Simion, a acceptat invitația Bibliotecii Județene Ștefan Bãnulescu - Slobozia, Ialomița și alte nume de referințã ale literaturii contemporane s-au întâlnit cu cititorii, nu putem decât sã privim încrezatori și optimiști spre ediția de anul viitor.

              Bibliotecari: Elena Jitaru și Alexandra Spârcaci

Sursa-Revista Helis

ANUL XIII, nr. 9 - 10 (149-150), septembrie-octombrie 2015

,,SCRIITORI DE DINCOLO ȘI DINCOACE DE DUNĂRE”

Biblioteca județeană ,,Ștefan Bănulescu” Ialomița organizează și găzduiește deopotrivă, în fiecare an, începând cu 1 octombrie, timp de o lună un eveniment de amploare precum este ,,Salonul anual de carte”.

Pe parcursul a 15 întâlniri au avut loc lansări și prezentări de carte, dezbateri, expoziții de grafică, spectacole de teatru, prezentare program editorial CECCAR, întâlniri care s-au desfășurat în cadrul bibliotecii județene. De anul acesta însă, Salonul a ieșit din barierele orașului Slobozia și s-a desfășurat și în alte locații. Au fost alese 4 biblioteci din județ: 3 comunale și una municipală.De asemenea a avut loc și o manifestare legată de Festivalul de Artă și Creație Culinară tradițională ialomițeană în Orașul (sau Cetatea) de Floci aflat la marginea Câmpiei Bărăganului, lângă locul de confluență al Ialomiței cu Dunărea, locul de naștere al domnitorului Mihai Viteazul.

Închiderea ,,Salonului de Carte” s-a făcut la Fetești, în cadrul bibliotecii municipale ,,Ion Vlad” și a fost o mare onoare că biblioteca noastră a fost aleasă ca punct terminus pentru încheierea acestui eveniment. Spun aceasta pentru faptul că am avut ocazia să ne putem întâlni cu un invitat de onoare precum scriitorul, romancierul,eseistul, dramaturgul și omul de cultură român contemporan- Nicolae Breban. Au participat ca invitați alături de marele scriitor, personalități culturale precum istoricul Marian Ștefan, Ilie Comănița, și: Aura Christi, Ovidiu Dunăreanu, Angelo Mitchievici, Alexandru Bulandra autori și membrii ai USR.

       

Programul a fost deschis cu definirea ziarului,,Contemporanul” fondat în 1881 în perioada lui Carol I, ziar care a rămas în continuare emblema societății noastre. Au avut loc de asemenea lansări și prezentări de carte, dezbateri.

         

Ultima zi a lunii, o zi superbă de octombrie a fost ,,o zi fastuoasă pentru noi, o zi de apogeu pentru Salonul de carte” ( Mihaela Racovițeanu-director biblioteca județeană ,,Ștefan Bănulescu” -Ialomița).

Apa este esenţială pentru sănătatea oamenilor

          Apa este sănătate. Mâinile curate îţi pot salva viaţa

          Apa este esenţială pentru sănătatea oamenilor. Corpul uman poate rezista săptămâni fără hrană, dar numai câteva zile fără apă. Apa este esenţială pentru supravieţuirea noastră.

 Ziua  internaţională pentru a celebrarea apei potabile a fost propusă în 1992 la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED). Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a răspuns prin desemnarea zilei de 22 martie 1993 drept prima zi Mondială a Apei.

Este o modalitate de a atrage atenţia asupra importanţei apei potabile, o zi în care pledăm pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.

            Este atrasă atenția asupra dependenței vitale dintre accesul la apa potabilă și hrană. S-a dovedit ca lipsa apei, seceta este principala cauză a foametei peste tot în lume. E nevoie de 1500 de litri de apă pentru producerea unui kilogram de făina și de zece ori mai multă apă pentru producerea unui kilogram de carne.

La nivel planetar 70% din apa potabilă se folosește în irigații. Terenurile irigate sunt cam 20% dintre terenurile agricole, dar ele produc 40% din cantitatea de hrană consumată la nivel global. Romania se află pe primul loc în UE, în rândul populației cel mai nemulțumite de calitatea apei, 94% dintre conaționalii noștri considerând asta o adevărată problemă. Sondajul, realizat în cele 27 de state membre UE mai arată că 91% dintre italieni și 89% din francezi apreciază drept gravă problema calității apei din tarile lor, iar 59% din finlandezi, 58% din austrieci și 52% din germani cred ca aceasta nu este o problema grava a tarilor lor, informează Agerpres. 

    Știați ca peste 80% din resursele de apă potabilă ale României provin din Munții Carpați ? Romania este una dintre țările cu cele mai scăzute resurse de apă din Europa, acestea fiind relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu.

Principala rețea hidrografica din țara depinde de apele Carpaților. Cele mai curate izvoare, cele mai prețioase se afla în perimetrul ariilor protejate. Printre celelalte servicii pe care le furnizează ariile naturale protejate, apa potabila ocupă un loc de frunte.

Marile orașe ale țării depind de râurile care izvorăsc din ariile protejate. Cel mai bun exemplu este Bucureștiul. Capitala țării a crescut și s-a dezvoltat pe malul râului Dâmbovița. La fel Craiova care depinde de Jiu, Suceava de Moldova și dacă privim cu atenție lista e lungă. Este vital să conservăm ecosistemele care sunt garanția acestei extraordinare resurse: apa.(jbe)

Aventura urbană - Fetești

     Municipiul Fetești se află în sud-estul județului Ialomița , între orașele București- capitala țării și Constanța- cel mai mare port al Mării Negre.

     Cu puțin peste 29000 locuitori , Feteștiul este un oraș liniștit, poate prea liniștit, cu verdeață, aer curat, cu blocuri mici şi spații comerciale la parter. Veți afla din reportaj cum la Fetești exista  depoul CFR, cel mai mare din Muntenia, unde se turnau toate filmele cu CFR-iști înainte de `89, cea mai importantă bază militară de aviație din țară și podul Anghel Saligny.

    Numele de Fetești apare pe harta rusă din 1835. Modul de formare a numelui Fetești este următorul: Fetești< Fetescu< Fetea (fata cu sufixul ,,ea''). Bătrânii spun că în vechime , ciobanii împrăștiați în Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare. De la ,,satul cu fete'' căutat de ciobanii bărăgăneni a rămas numele Fetești...( Monografie 2003).

(jbe)

23 aprilie, Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor

            Prima Zi Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor a fost marcată pe  23 aprilie 1996, iniţiativa aparţinând Spaniei, unde anual, la această dată, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (Sfântul Jordi), dar şi comemorării scriitorilor Miguel de Cervantes şi William Shakespeare. La Diada de Sant Jordi coincide cu comemorarea Sfântului George, care este ocrotitorul oraşului Barcelona.
O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi, bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor, trandafiri roşii.
Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat abia după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Este, de asemenea, ziua în care s-au născut sau au murit Maurice Druon, Haldor K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Din 1964, 23 aprilie a devenit Ziua Cărţii pentru toate ţările în care se vorbea spaniola şi portugheza.
Oraşul Port Harcourt din sudul Nigeriei a fost ales Capitala Mondială a Cărţii în 2014.
Port Harcourt a fost ales “pentru calitatea programului său, îndeosebi pentru importanţa activităţilor destinate tinerilor şi impactul acestui program asupra îmbunătăţirii culturii cărţii, lecturii, scrisului şi editării în Nigeria şi influenţa asupra nivelului alfabetizării din acestă ţară”, conform unui comunicat dat de membrii comitetului de selecţie
Port Harcourt, mare aşezare din regiunea petrolieră a Nigeriei, este al 14-lea oraş ales Capitală Mondială a Cărţii.
Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.  
   
jbe

Aventura urbană - Fetești

        Municipiul Fetești se află în sud-estul județului Ialomița , între orașele București- capitala țării și Constanța- cel mai mare port al Mării Negre.
     Cu puțin peste 29000 locuitori , Feteștiul este un oraș liniștit, poate prea liniștit, cu verdeață, aer curat, cu blocuri mici şi spații comerciale la parter. Veți afla din reportaj cum la Fetești exista  depoul CFR, cel mai mare din Muntenia, unde se turnau toate filmele cu CFR-iști înainte de `89, cea mai importantă bază militară de aviație din țară și podul Anghel Saligny.
    Numele de Fetești apare pe harta rusă din 1835. Modul de formare a numelui Fetești este următorul: Fetești< Fetescu< Fetea (fata cu sufixul ,,ea''). Bătrânii spun că în vechime , ciobanii împrăștiați în Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare. De la ,,satul cu fete'' căutat de ciobanii bărăgăneni a rămas numele Fetești...( Monografie 2003).
(jbe)



 

Tineri împotriva violenței

       Violența în mediul școlar este un fenomen prezent în societatea românească. Recunoscute și mediatizate sunt : agresiunea fizică și verbală, intimidarea, umilirea, discriminarea, forme frecvente ce se întâlnesc în relația elev-elev, profesor-elev, elev-profesor.
   Violența  afectează viața tuturor celor care sunt victime sau martori, afectează raporturile elev-elev, elev-părinte, profesor-părinte. Pentru copii, violența are urmări psihologice, emoționale și de dezvoltare; determină un sentiment de insecuritate, de teamă și incertitudine influențând negativ dezvoltarea normală a copilului/tânărului.

    Ar fi de amintit aici un exemplu celebru ( o lecție de viață pentru toți elevii) - povestea unui tânăr violent indiferent față de școală, care era pe cale să săvârșească o crimă, dar descoperind lumea cărților a rămas fascinat și în cele din urmă a ajuns unul dintre marii chirurgi ai lumii.

    România se află pe primul loc între cele 37 de țări ale lumii după numărul actelor de violență din timpul orelor,raportat de profesori.

    Specialiștii spun că soluția ar fi ca fiecare școală să beneficieze de un psiholog. Ei afirmă că principala problemă o constituie lipsa de comunicare.(jbe)

Ziua Mondiala a Zonelor Umede

Ziua Mondiala a Zonelor Umede

   La 2 februarie se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, data la care in 1971 s-a semnat Conventia  de la Ramsar (Iran) ratificata in Romania prin legea nr. 5/1991.
Obiectivul declarat al Conventiei a fost acela de a conserva zonele umede care servesc drept habitat plantelor si animalelor acvatice si constituie resurse valoroase din punct de vedere economic, natural, stiintific si recreativ.
   In Romania exista 89 de zone umede, 44 sunt de importanta avifaunistica cu o suprafata totala ce reprezinta 3% din suprafata tarii si 12 sunt inscrise pe lista Ramsar: Rezervatia  Biosferei Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Muresului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbravita , Lacul Techirghiol, Lacul Bistret, Confluenta Olt-Dunare, lacul Iezer - Calarasi, Balta Suhaia.