Brancusi
O poveste despre Brancusi nu este niciodata de ajuns!
Mereu incepem cu datele biografice ale unui poet , ale unui pictor, sculptor etc. Dar mai intai de toate, fiecare are si o poveste.
Eu am sa incerc sa merg pe firul vietii lui Brancusi urmarind ,,povestea'' din cartea Ninei Stanculescu care se cheama doar atat: ,,Brancusi''. Simplu si curat, asa cum a trait el.
Brancusi s-a nascut la ,,Hobita, despre care pomelnicele pomenesc de prin 1560, sat slobozit: ,,ohaba''- adica mostenire - (un hrisov dat de Mihnea Voievod in 1584 ii insemna hotarul).
Hobita - ,,luminis in paduri dese, sat mosneni, razesi si clacasi..., sat mestesugari si cioplitori in lemn, care si-au durat din ,,lemn de pe loc'' gospodariile razletite pe coama dealurilor...''.
Tatal sculptorului avusese 10 copii de la doua sotii, dar Constantin a fost al cincilea.
Ramas fara tata la varsta 9 ani, Constantin a fost nevoit sa duca viata tuturor copiilor din partea locului. Mergea cu vitele la pascut adunand pietre de rau, de diferite culori si marimi, rotunjite de apa le punea in ,,săcui''. Iarna ii placea sa ,,sculpteze'' in zapada pentru bucuria copiilor. In timpul ce-i ramanea liber din pascutul vitelor mergea la scoala, la Pestisani. Ultimele doua clase primare le-a absolvit la Brediceni, peste Bistrita unde invatator era unchiul sau, Grigore Brancusi.
La 7 ani porneste prima data in lume, cand inca mai traia tatal sau.
Mai tarziu, in 1887 pleaca a doua oara si se angajeaza la o boiangerie. De fiecare data plecarile sunt descoperite, dar cu fiecare plecare isi parasea meleagurile.
Odata ajuns in Craiova ,,a fost a doua nastere'' a sa. ,,La Craiova m-am nascut a doua oara''-spunea Brancusi.
Intra la Scoala de Arte si Meserii oarecum in urma unui ramasag. Era ucenic la un bacan-bodegar si la o intalnire cu alti tineri de aceeasi conditie cu a lui a avut loc o intamplare ,,pe care n-a mai uitat-o de atunci nimeni: anume acea zi in care a pus ramasag ca va construi o vioara din scandurelele unei lazi de portocale. si nu numai a a onstruit vioara dinaintea privirilor uimite ale musteriilor din carciuma la care lucra atunci, dar cand, pe deasupra, a fost adus si un lautar, Mihalache Lautaru sa o incerce daca are ,,suflet'', aceasta, ce sa vezi!, canta cu ea, ba chiar mai si declara ca:,,e mai buna ca a mea!''
Acest fapt a avut ca urmare interventia bodegarului-patron pe langa prefectura judetului Dolj care patrona scoala de meserii din localitate, sa-l primeasca acolo.
Asa se face ca in toamna anului 1895 intra la sectia sculptura cu o bursa acordata de epitropia Madona Dudu. Dupa ce a absolvit Scoala de Arte si Meserii vine la Bucuresti la Scoala de Belle Arte pe care a absolvit-o in 1902. In perioada studiilor lucreaza cu perseverenta la Bustul lui Vitellius, Capul lui Laocoon (dupa un mulaj de gips al sculpturii elenistice). Primeste medalie de bronz pntru aceasta lucrare si o mentiune onorabila pntru Bust dupa antic (al imparatului Vitellius).
Pleaca de la Bucuresti spre Paris si de acolo spre Viena, apoi spre Munchen, trece prin Bavaria si Elvetia. Peste tot ,,mergea pe jos pana castiga parale ca sa poata trai cateva zile si plati trenul, apoi umbla pe jos cautand de lucru si iar cu trenul...''
|In 1905, ajuns la Paris s-a intalnit cu saracia, bineinteles. Nu putea munci din cauza bolii pe care o capatase, a foamei si a faptului ca nu avea nici un corp prea robust.
In acelasi an, Ministerul Culturii si Instructiunii Publice ii acorda o bursa pentru continuarea studiilor la Scoala Nationala de Belle Arte din Paris.
Daca lucrarile de inceput ale lui Brancusi erau reprezentari clasice ale formei umane, dupa 1905, viziunea artistului devine mai clara si mai puternica, stilul sau sufera o evolutie rapida astfel ca, din 1907, sculpturile lui Brancusi il vor prefigura pe artistul care va intra in constiinta universala.
Sculptorul roman Constantin Brancusi s-a nascut la 19 februarie 1876, la Hobita, Pestisani, judetul Gorj. Anul acesta se implinesc 83 de ani de la decesul sau petrecut in 16 martie 1957. In data de 19 martie a aceluiasi an, fireste este inmormantat in cimitirul Montparnasse din Paris.
,,Mor neimpacat sufleteste ca nu pot sa-mi dau sufletul in tara mea, iar material ca voi putrezi in pamant strain, departe de fiinta cea mai draga, mama mea'', relateaza Sorin Buliga-arhitect.
,,Brancusi a daruit statului roman! N-a primit niciun ban pentru ansamblul de la Targu Jiu, care este capodopera sa. Deci Romaniei i-a facut un dar nepretuit'' afirma sorana Georgescu Gorjan - cercetator.
Lucrari din timpul scolii:
- Bustul lui Gheorghe Chițu (1897-1898)
- Vitellius (1898)
- Capul lui Laocoon (1900)
- Scaun colțar (1900)
- Ecorșeu (1901-1902)
- Bustul lui Ion Georgescu (1902)
- Bustul generalului Carol Davila (1903-1912)
- Orgoliu (1905)
- Pictor Nicolae Dărăscu (1906)
- Copilul (1906)
- Cap de copil I (1906)
- Bustul Victoriei Vaschide (1906)
- Bustul doctorului Zaharia Samfirescu (1906)
Lucrari din perioada de turnura (iese de sub influenta lui Rodin):
- Supliciu (1906-1907)
- Copil dormind (1906-1908)
- Capul unei tinere fete (1907)
- Cumințenia pământului (1907)
- Bustul lui Petre Stănescu (1907)
- Sărutul (1907-1908)
- Somnul (1908)
- Danaida (1908)
- Înțelepciune (c. 1908)
- Baronesa RF (1909)
- Coapsa (Fragment de tors) sau „Tors I” (1909-1910)
- Muza adormită (în marmură și în bronz) (1909-1910)
- Monumentul funerar al lui Petre Stănescu din Buzău (1910)
- Rugăciunea (1910)
- Visul (1910)
- Măiastra I (marmură albă) (1910)
- Sărutul (Monumentul funerar al Tatianei Rachevski) (1910)
Opera matură (1911–1943)
- Prometeu (1911)
- Măiastra II (bronz) (1911)
- Portretul lui George (1911)
- Doi pinguini (1911-1914)
- Muza (1912)
- Măiastra III (bronz) (1912)
- Monument în memoria lui Spiru Haret (1913)
- Cap de copil II (1913)
- Domnișoara Pogany I (1913)
- Primul pas (1913)
- Lespede de mormânt (1914)
- Primul țipăt (1914)
- Cariatida (I și II) (1915)
- Fiul risipitor (1915)
- Mica franceză (1915)
- Vrăjitoarea (1916)
- Coloana Sărutului (1916)
- Principesa X (1915–1916)
- Adam (1917)
- Muza A (1917)
- Tors de tânăr (1917–1922)
- Coloana fără sfârșit - lemn (1918)
- Cupa lui Socrate (1918)
- Himera (1918)
- Domnișoara Pogany II (1919)
- Pasărea de aur (1919)
- Începutul Lumii (1920)
- Leda I (c. 1920)
- Portretul doamnei Eugen Meyer Jr. (1920)
- Adam și Eva (1921)
- Peștele (1) (1922)
- Cocoșul (1) (1922)
- Socrate (1922)
- Leda II (1923)
- Portretul lui Eillen (1923)
- Pasărea în văzduh (1922-1923)
- Studiu pentru portretul d-rei Meyer (1924)
- Negresa blondă I (1924)
- Templul Crocodilului (1924)
- Fetișcana sofisticată (1924)
- Căpetenia (1925)
- Portretul lui Nancy Cunard (1925–1927)
- Peștele (2) (1927)
- Negresa blondă II (1928)
- Piatra de mormânt a Sandei Polizu-Micșunești (1928)
- Portretul lui A. Fundoianu (1929)
- Nou-născut (1930)
- Domnișoara Pogany III (1933)
- Păsări în văzduh (1931-1936)
- Domnișoara Pogany IV (1933)
- Vatra (1934)
- Cocoșul (2) (1935)
- Foca (1936)
- Regele regilor (1938)
- Broasca țestoasă (1940)
- Țestoasa zburătoare (1943)
Ansamblul sculptural de la Targu Jiu
- Coloana infinitului (1937-1938)
- Masa tăcerii (1937-1938)
- Poarta sărutului (1937-1938)
Sursa foto&info: Nina Stanculescu- ,,,Brancusi''
Comentarii
Trimiteți un comentariu