Etnobotanica face parte din patrimonial tradițional și cultural al popoarelor și se referă la regnul vegetal, sub multiple aspecte : denumiri populare ale plantelor și originea acestor denumiri, atât celor din flora spontană, cât și a celor din culturi, utilizate în scop alimentar, în medicina tradițională.
Potrivit Marelui Dicționar de Neologisme publicat în 2000, etnobotanica reprezintă o ramură a etnobiologiei care studiază relațiile reciproce dintre om și mediu vegetal, incluziv efectele halucinogene ale plantelor. Drogul, termen anglo-saxon se referea în trecut la medicamentele care se vindeau în drogherii sau farmacii. În prezent se face distincție între „Drug”și „Therapeutical drug”. Termenul de „drog” a căpătat sens peiorativ, referindu-se la orice substanță naturală sau de sinteză chimică ce produce dependență fizică sau psihică. Sub denumiri generice ca „aromaterapie” sau „etnobotanice”, noii dealeri de droguri vând alternative la drogurile ușoare. Marfa este vândută oricărui client fără un control minim al vârstei clienților. Mai grav este că astfel de magazine au fost amplasate lângă școli, universități unde tinerii și adolescenții folosesc aceste produse care conțin droguri și care ulterior creează dependență. Sunt numeroase cazurile în care aceste persoane ajung la spital. Nu există „droguri ușoare” sau care nu sunt nocive, deoarece toate creează dependență. Chiar și cele admise legale cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul negru, coca consumate în cantități mari și timp îndelungat produc dependență.
Din cele mai vechi timpuri, drogurile erau folosite în special de populațiile din cele două Americi, Asia și Africa provenind din regimul vegetal în scopul creșterii rezistenței fizice, îndepartării senzației de foame, stimulării potenței sexuale pentru ambele sexe, în scopuri ritualice sau în magia neagră. Prin apariția magazinelor cu așa-zise „produse etnobotanice” care vindeau „ceaiuri de vise” în care erau strecurate droguri s-a compromis termenul de „etnobotanic” consacrat de știință.
Diferența dintre efectul ilariant al drogurilor etnobotanice și cel toxic este mică. Unele produse conțin THC (tetrahidrocarbinol - substanță activă din canabis întâlnită în hașiș și marihuana), dar vânzătorii se ascund după recomandarea tipărită pe plic: „nu recomandăm fumarea acestui produs deoarece poate avea senzații similare sau chiar mai puternice decât cele oferite de plantele cu un conținut ridicat de THC”.
Avem o lege care interzice 36 de plante cu efect halucinogen, dar rezultatele aplicării sunt aproape nule. Medicii sunt îngrijorați de numărul tot mai mare de tineri consumatori de droguri și substanțe etnobotanice de la o vârstă fragedă: 10-12 ani.
În tratarea tinerilor dependenți de substanțe interzise, psihiatrii români urmează modelul școlii vieneze de psihiatrie. Acesta se bazează pe un tratament prin care tinerii sunt ajutați să-și găsească un sens în viață, iar igiena mentală și afecțiunea familiei sunt esențiale în reușita terapiei. Prevenirea consumului de droguri legale ar trebui făcută pe categorii de public: într-un fel va asculta mesajul un grup de olimpici, altfel niște adolescenți care ascultă manele și altfel o gașcă de rolleri .
România face parte, alături de Bulgaria, Estonia și Letonia dintre țările în care cunoașterea și informarea efectelor consumului de droguri sunt cele mai scăzute. Aceasta face să primeze curiozitatea și spiritul de „gașcă” printre tineri.
Tinerii trebuie să conștientizeze faptul că acest consum de droguri are urmări negative, nefaste pentru viața lor, dar și pentru familie și societate.
RăspundețiȘtergere„Oamenii trebuie conduși către o viață normală, o viață duhovnicească și o comuniune strânsă cu Dumnezeu și nu cu aceste mijloace care duc la atingerea ființei umane” (Episcopul Emilian Lovișteanul).