Lecția de culturã oferitã de Nicolae Breban

     

                   Sfârșitul lunii octombrie aduce întotdeauna și închiderea unei ediții a SALONULUI ANUAL DE CARTE ce nu se întâmplã oricum..., este apoteoticã mereu prin valoarea și substanța culturalã. Anul acesta, sfârșitul a fost mai frumos și mai bun decât vreodatã în istoricul de 24 de ani al Salonului. Scriitori de dincolo și dincoace de Dunãre. Închiderea Oficialã, așa cum este prinsã în programul manifestãrii a fost ,,…o zi fastuoasã pentru noi, zi de apogeu pentru Salonul anual de carte, într-a XXIV-a ediție…’’, dupã cum frumos menționa directorul Bibliotecii Județene Ștefan Bãnulescu - Slobozia, Ialomița, drd. Mihaela Racovițeanu în cuvântul sãu. La inițiativa sa, anul acesta, evenimente din cadrul salonului s-au desfãșurat și în afara Sloboziei, la Miloșești, Stelnica, Maia sau Orașul de Floci. La Fetești, în cadrul Bibliotecii Municipale ,,Ion Vlad’’, ziua de 31 octombrie a reunit pe afiș nume importante ale culturii române, în frunte cu academicianul Nicolae Breban, scriitorii Aura Christi, Ovidiu Dunãreanu, Angelo Mitchievici, Alexandru Bulandra și alți autori ialomițeni cum sunt Marian Ștefan și Ilie Comãnița. Prezentãrile, lansãrile de carte și dezbaterile care au avut loc într-o atmosferã caldã, și-au pus amprenta asupra orațului Fetești pentru mult timp de-aici înainte, oferind și alte valențe culturale, poate pe mãsura valorii operelor marelui sculptor al României și Europei, Ion Vlad – figurã emblematicã pentru Fetești. Prin esența și desfãșurarea acestui program cultural, având ca invitați personalitãți de seamã, participanții și-au readus aminte ce înseamnã valorile naționale, care uneori au fost marginalizate și zdruncinate de un regim totalitar. În salã, noi, bibliotecarii de la Fetești, Țãndãrei, Slobozia, Stelnica și Bordușani, am participat la întâlnire umãr la umãr cu scriitorii ialomițeni Șerban Codrin, Costel Bunoaica, Nicolae Teoharie, Gheorghe Dobre, Titi Damian, Constantin Gornea, Marin Constantin, Emil Druncea, Radu Munteanu, Loredana Dalian, Carmen Tãnase, Florin Ciocea, Mircea Dumitrescu. Cititori ai bibliotecii, cadre didactice din Fetești, elevi ai liceelor din oraș, oameni, pur și simplu, care treceau prin fața bibliotecii și au vãzut cã se întâmplã ceva important, au intrat iar sala s-a dovedit neîncãpãtoare... Privilegiați și dãruiți oameni! Suflul cultural ce s-a simțit acolo, datorat poate și acestei dezbateri asupra identitãții neamului românesc, a dat pentru totdeauna un altfel de sens vieților noastre. Totul era metaforã și simbolisticã: scriitorii prezenți erau tulpina unui copac, operele lor erau ramurile iar spectatorii, frunzele, ce împreunã formau un viguros arbore al creației ce s-a suprapus aproape pânã la identificare cu copacul vieții noastre, cel aflat într-o continuã evoluție, în ascensiune spre cer,demonstrându-ne încã o datã, dacã mai era nevoie, ce înseamnã adevãrata și poate singura cale a renașterii neamului românesc, cultura. ,,Un neam care ocupã același spațiu, are aceiași strãmoși, este capabil sã creeze legi, artã, și culturã, și conștiințã de sine, scrisã nu vorbitã’’ spunea Nicolae Breban. Prin discursul sãu magistral din deschidere, academicianul a fãcut o frumoasã reverențã spiritualã cãtre provincie, de cele mai multe ori, mai frumoasã și mai deschisã decât opaca și impenetrabila capitalã. Așa cum spunea scriitorul la Fetești, ,,…poporul român chiar dacã a fost supus jugului mai multor imperii: moldovenii sub tãtari și ruși, voi, valahii sub turci, iar noi transilvãnenii sub grofii unguri și austrieci, pe parcursul anilor s-a ridicat de fiecare datã și continuã sã trãiascã pe acest trup de pãmânt.’’ Dacã România este o țarã relativ micã pe harta literarã a lumii nu prezentãm sindromul unei națiuni și culturi mici, cum spun unii, pentru cã aici s-au nãscut numeroase valori care au constituit modele pentru generații întregi, intrând în istoria culturii și civilizației. Literatura noastrã trebuie sã înfloreascã mereu, ne îndemna Marele Breban, așa cum este supranumit în cercuri restrânse. ,,Noi vorbim prea mult și scriem prea puțin. Prin scris și numai prin scris s-a creat umanitatea europeanã. Eu nu voi înceta sã scriu cât voi trãi…’’ Ca formã de manifestare a artelor, literatura a contribuit major la progresul cultural al României anilor ’60- ’70 prin valoarea operelor unor scriitori care au gãsit oportunã exprimarea disidenței lor spirituale și intelectuale, printre care Nicolae Breban sau Paul Goma. Editorialist, publicist renumit pentru polemicile sale și luãrile de atitudine, Nicolae Breban conduce revista de culturã ,,Contemporanul’’, fondatã în 1881, în perioada de glorie a Regelui Carol I, rãmasã în continuare emblema societãții culturale românești. Contemporanul. Ideea europeanã, cum se numește acum ,,a fost o șansã uriașã sã fie condusã de un mare romancier român și european ca Nicolae Breban. Este o revistã care dã în continuare direcția în culturã, iar pentru mine a fost o nouã șansã în viațã, când am ajuns în 1993 din Basarabia în România....’’ a mãrturisit scriitoarea Aura Christi. În spațiul arcului danubiano-carpato-pontic s-au strâns numeroși scriitori care au dat scânteie motorului universal numit culturã și au lãsat urme adânci în memoria umanitãții, semne ce oglindesc sufletul patriei noastre. Poeziile Aurei Christi aduc în atenție, prin sensibilitatea lor, teme majore, cum ar fi: iubirea de patrie, viața, destinul sau exilul interior. Românul parcã e nãscut a fi un bun orator iar reprezentanții Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Dobrogea, Ovidiu Dunãreanu și Angelo Mitchievici, scriitorii de dincolo de Dunãre, cu un simț deosebit al publicului, au vorbit nu despre operele proprii ci despre adevãratele calitãți ale oamenilor, talentați poeți sau prozatori, dobândite prin: lecturã, respect, atitudine, interes fațã de propria persoanã și de societate. Scriitorii de dincoace de Dunãre, ialomițenii care au vorbit apoi, au confirmat cã, împreunã, cei care scriu și noi, cei care avem un rol în susținerea culturii prin promovarea lecturii, formãm un întreg. Acest tot cultural îmbinã viața și opera scriitorului, transpusã în filele cãrților,cu viețile, inimile și mințile cititorului pentru totdeauna, așa cum o fac Dostoievski sau Nietzsche. Dacã pentru a treia oarã în istoria Salonului anual de carte, un membru al Academiei Române, Nicolae Breban, pe lângã Rãzvan Theodorescu și Eugen Simion, a acceptat invitația Bibliotecii Județene Ștefan Bãnulescu - Slobozia, Ialomița și alte nume de referințã ale literaturii contemporane s-au întâlnit cu cititorii, nu putem decât sã privim încrezatori și optimiști spre ediția de anul viitor.

              Bibliotecari: Elena Jitaru și Alexandra Spârcaci

Sursa-Revista Helis

ANUL XIII, nr. 9 - 10 (149-150), septembrie-octombrie 2015