Codul etic al bibliotecarului

Principii fundamentale

Prezentul cod etic consfinţeşte principiile fundamentale ale unei profesii independente.

Codul etic se referă la obligaţiile bibliotecarului faţă de profesie, faţă de instituţia bibliotecii şi faţă de utilizatori.

Obligaţii faţă de profesie:

•           să fie animat de un crez sincer şi un interes maxim pentru profesia sa;

•           să-şi onoreze profesia conştientizând rolul social-educaţional major al acesteia;

•           să vegheze şi să militeze cu pasiune şi devotament pentru cinstirea demnităţii şi nobleţei profesiunii de bibliotecar;

•           să-şi îndeplinească misiunea fără avantaje nejustificate şi fără profit necuvenit;

•           să-şi exercite profesia în respectul valorilor de competenţă, profesionalism şi eficienţă;

•           să ofere servicii de înaltă calitate, în concordanţă cu indicatorii de performanţă specifici, folosind în mod optim resursele de care dispune;

•           să promoveze principiul de învăţare pe toată durata vieţii pentru a-şi îmbunătăţi propriile competenţe şi pe cele ale unor categorii cât mai largi de utilizatori ai serviciilor de bibliotecă;

•           să se opună oricarei tentative de cenzură informaţională;

•           să manifeste respect şi corectitudine faţă de toate persoanele şi organizaţiile cu care cooperează în exercitarea profesiei;

Obligaţii faţă de instituţia bibliotecii:

•           să fie loial instituţiei bibliotecii;

•           să cunoască şi să participe la elaborarea strategiei şi la realizarea politicilor publice ale bibliotecii;

•           să protejeze, să îmbogăţească şi să valorifice stiinţific patrimoniul bibliotecii;

•           să promoveze eficienţa, diversificarea şi independenţa serviciilor bibliotecii ca instrumente ale democraţiei;

•           să acţioneze în scopul menţinerii şi dezvoltării cooperarii şi a bunei înţelegeri între toate tipurile de biblioteci;

•           să susţină demersurile de asociere şi parteneriat ale bibliotecii cu alte instituţii ;

•           să se implice activ şi novator în viaţa comunităţii să promoveze biblioteca drept instituţie primordială cu rol cultural, informaţional, educational şi social;

•           să nu se afle într-o situaţie de conflict de interese şi să nu folosescă instituţia şi resursele acesteia în interes personal să-şi exercite profesia astfel încât să contribuie la ridicarea prestigiului acesteia.

Obligaţii faţă de utilizatori:

•           să asigure accesul liber şi nelimitat al publicului la informaţii şi documente şi să ofere servicii de înaltă calitate tuturor utilizatorilor;

•           să trateze pe toţi utilizatorii cu egal respect, indiferent de etnie, rasă, vârstă, statut social, religie, sex, convingeri religioase sau politice;

•           să ofere informaţii complete, obiective şi imparţiale, necondiţionate de punctele de vedere, ideile sau valorile personale, nici de ingerinţe politice sau interese economice ;

•           să insufle utilizatorilor simţul răspunderii pentru conservarea patrimoniului bibliotecii ;

•           să respecte intimitatea utilizatorilor, să garanteze confidenţialitatea datelor personale ale acestora, a informaţiilor solicitate şi a surselor consultate.

Fiecare bibliotecar, indiferent de atribuţiile specifice pe care le are în cadrul bibliotecii, are datoria să adere la principiile fundamentale ale codului şi să conştietizeze faptul că este responsabil de respectarea prevederilor acestuia.

Prezentul Cod Etic al Bibliotecarului a fost adoptat de Conferinţa Generală

a Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România,

Gura Humorului, 22-24 aprilie, 2010.

IFLA/UNESCO . MANIFESTUL BIBLIOTECII PUBLICE . 1994

     Manifestul acesta proclamă credința UNESCO în biblioteca publică ca forță vie pentru educație, cultură și informare, ca agent esențial în încurajarea păcii și bunăstării spirituale prin intermediul intelectelor bărbaților și femeilor.
De aceea, UNESCO încurajează autoritățile naționale și locale să susțină și să se implice activ în dezvoltarea bibliotecilor publice.

                 Biblioteca publică

             Biblioteca publică este centrul local al informării, care facilitează accesul utilizatorilor săi la orice fel de cunoștințe și informații.
Serviciile bibliotecii publice sunt oferite pe baza accesului egal pentru toți, indiferent de vârstă, rasă , sex, religie, naționalitate, limbă sau statut social. De aceea ,este necesară oferirea de servicii și materiale specifice utilizatorilor care nu pot , din diferite motive, să le folosească pe cele obișnuite. Această categorie cuprinde , de exemplu, minoritățile lingvistice, persoanele cu dezabilități sau cele din spitale sau închisori.
Toate grupele de vârstă trebuie să găsească materiale adecvate nevoilor lor. Pe lângă materialele tradiționale, colecțiile și serviciile trebuie să includă toate tipurile de medii și tehnologii moderne. Calitatea înaltă și adecvarea la nevoile și condițiile locale sunt esențiale. Materialele trebuie să reflecte tendințele curente și evoluția societății dar și memoria încercărilor și imaginației umane.
Colecțiile și serviciile nu trebuie să fie supuse nici unei forme de cenzură ideologică, politică sau religioasă, precum nici presiunilor comerciale.

                 Misiunea bibliotecii publice

Următoarele misiuni cheie, referitoare la informare , alfabetizare, educație și cultură, ar trebui să fie în centrul serviciilor bibliotecii publice:
       1. crearea și întărirea deprinderilor de lectură la copii începând de la vârste fragede,
        2. susținerea educației individuale și autodidacte dar și a celei instituționale la toate nivelurile,
       3. oferirea de posibilități pentru dezvoltarea creativității personale,
       4. stimularea imaginației și creativității copiilor și a tinerilor,
       5. promovarea conștientizării moștenirii culturale, a aprecierii artei , realizărilor științifice și inovațiilor,
       6. oferirea posibilității de accesare și exprimare culturală a tuturor artelor dramatice
       7. încurajarea dialogurilor inter_culturale și susținerea diversității culturale,
        8. susținerea tradiției  orale,
        9. asigurarea accesului cetățenilor la toate tipurile de informație comunitară,
      10. oferirea de servicii informaționale adecvate firmelor , asociațiilor și grupurilor de informație locale,
       11. facilitarea deprinderii abilităților informaționale și de operare a calculatorului,
       12. susținerea și participarea la activități și programe de alfabetizare pentru toate vârstele  și chiar inițierea lor dacă este necesar

               Finanțare, legislație și rețele

       Utilizarea bibliotecii publice trebuie să se facă, în principiu, fără plată. Biblioteca publică este responsabilitatea autorităților locale și naționale. Trebuie să fie susținută de legislații specifice și finanțată de autoritățile naționale și locale. Trebuie să fie o componentă esențială a oricărei strategii pe termen lung care se referă la cultură, informare, instrucție și educație.
Pentru asigurarea coordonării și cooperării între biblioteci la nivel național, legislația și planurile strategice trebuie să definească și să promoveze o rețea națională a bibliotecilor pe baza standardelor de servire acceptate.
Rețeaua bibliotecilor publice trebuie să fie proiectată în relație cu bibliotecile naționale, regionale , de cercetare și speciale dar și cu bibliotecile din școli, colegii și universități.

            Operare și management

       Trebuie formulată o politică clară , care definește obiective, priorități și servicii legate de nevoile comunității locale. Biblioteca publică trebuie să fie eficient organizată și trebuie să păstreze standarde profesionale de funcționare.
Trebuie să fie asigurată buna cooperare cu partenerii relevanți- de exemplu, grupuri de utilizatori și profesioniști la nivel local, regional, național, dar și internațional.
Serviciile trebuie să fie accesibile tuturor membrilor comunității, inclusiv persoanelor cu handicap.De aceea , biblioteca trebuie să aibă clădiri bine poziționate, spații bune pentru citit și studiat, tehnologii adecvate și suficiente ore de funcționare care să se suprapună peste timpul liber al utilizatorului. Acest lucru implică în mod egal existența serviciilor speciale adresate celor care se află în imposibilitatea de a vizita biblioteca.
Serviciile locale trebuie să se adapteze la diferitele nevoi ale comunităților din zone rurale și urbane.
Bibliotecarul este un intermediar activ între utilizatori și resurse. Pregătirea profesională și educația continuă a bibliotecarului sunt indispensabile pentru a putea asigura servicii adecvate.
Este necesara oferirea de programe de deschidere către public și programe de educare a utilizatorilor, pentru a-i ajuta pe aceștia să beneficieze de toate resursele.

          Punerea în practică a manifestului

    Factorii de decizie la nivel local și național, precum și comunitatea bibliotecilor în general, din toată lumea, sunt îndemnați  să implementeze principiile exprimate în acest manifest.


(IFLA-UNESCO Public Library Manifesto 1994 -http://www.ifla.org/VII/s8/unesco/manif.htm)