BIBLIOTECA MUNICIPALA FETESTI: monografie - ION VLAD~Sculptor 1920-1992

EMIL DRUNCEA

ION VLAD - SCULPTOR

1920-1992

Descrierea CIP A Bibliotecii Naționale a României

DRUNCEA, EMIL

Ion Vlad: sculptor: 1920-1992/Emil Druncea.-

Călărași: Agora, 2009

Bibliogr.

ISBN 978-9738295-85-8

730(498) Vlad, I.

EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAȚIONAL

AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR

(C.N.C.S.I.S)

CĂLĂTOR PRINTRE STATUI

EMIL DRUNCEA

În luna mai 1994 a sosit în micul nostru orășel, Fetești-Ialomița-România, o scrisoare a doamnei Elena Tomescu Iupceanu. Distinsa doamnă a fost soția domnului ION VLAD mare sculptor român
Redăm cuvânt cu cuvânt conținutul scrisorii:

,,Am avut onoarea și plăcerea de a vă trimite acest exemplar pentru biblioteca orașului dumneavoastră, deoarece sculptorul Ion Vlad, autorul acestei coperte, cum și a portretului din interior, este născut în orașul Fetești.
Acum, repauzează de doi ani în cimitirul Montparnasse din Paris, unde se află și marele nostru Brâncuși. Fie-le țărâna ușoară''.
,,Cu stimă, Elena Tomescu Iupceanu, fostă Vlad. 20. 04 1994''.

Împreună cu prietenul meu Mișu Sima, bibliotecar la Biblioteca municipală ,,am dat peste cap'' toate rafturile cu albume, cataloage, dicționare, numele lui Ion Vlad nu apărea..
Plecarea din țară pe vremea lui Ceaușescu a însemnat și ștergerea tuturor urmelor artistului. Tot ce s-a putut șterge, pentru că perenitatea actelor sculpturale nu poate fi distrusă nici măcar de către

3

inițiatorii ,,revoluției culturale,, din România. Așa zisa ,,Cântarea României fără a se mai aminti despre artiști valoroși, printre care se înscrie și Ion Vlad, suna fals. Odios chiar.
Pe zi ce trecea, tot mai mulți artiști români se îndepărtau de această ,,cântare, devenită în scurt timp o amprentă a urâtului perfect, o față a diavolului.
Fără să găsim vreo dovadă a existenței artistice a sculptorului Ion Vlad acolo unde erau să fie aceste dovezi, am ajuns la concluzia că o fi fost vreun cioplitor exilat la Paris.
Pesemne cā uriașii români își dau întâlnireîn univers de ziua Mihaiului, iar spuritul lor intrā și în casele celor își pomenesc cu pioșenie morții.
Contrar obiceiului de a nu pleca niciodatā din casā de ziua Eminescului, de data aceasta am ieșit și am mers la primārie. De-acolo am primit un exemplar din ,,Extras de naștere - Numai pentru uzul organelor de stat."
Din extrasul pe care-l vom reproduce întocmai, aflām cā Ion Vlad s-a nāscut la 24 mai 1920, cā pārinții lui se numeau Petre și Alexandrina.
Iatā primele date care ne conduceau în cālātoria printre statui, pânā la Ion Vlad.

Am întocmit o listā cu toate familiile Vlad trāitoare în Fetești, cu odraslele lor, dornici să aflām adresa casei în care s-a nāscut sculptorul.

Am parcurs zeci de kilometri pe jos, întrebând pe oricine dacā știe ceva despre Ion Vlad, sculptorul care a murit la Paris. Era ca și când o astfel de ființā n-ar fi trāit pe lume. Fiind salariat al Primāriei Municipale, am conceput textul unui telex(redat întocmai și mai jos) către Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Primăria Municipiului Fetești

Uniunea Artiștilor Plastici din România
Secția Sculptură București
Fax 01/6504920

Primăria Fetești dorește sprijinul dumneavoastră pentru recuperarea memoriei celui care a fost marele sculptor Ion Vlad.
S-a născut la Fetești- jud. Ialomița la 24 mai 1920.
Invităm aici un critic de artă, sculptori care l-au cunoscut, astfel încât cu sprijin de specialitate să organizăm conferințe, eventuale expoziții și nu în ultimul rând o fundație Ion Vlad.
Așteptăm fax și telefoane pentru stabilirea detaliilor.
Fax Primăria Fetești: 043/364410; 364457

Primar, Inspector,
Enache Druncea
ss indescifrabil

ing. Ion Dumitru
ss indescifrabil

Din convorbirile ulterioare cu salariați ai Uniunii, am remarcat o anumită răceală, o anumită indiferență.
Ulterior am plecat din primărie și lucrarea de căutare a domnului Ion Vlad s-a oprit. Fără un loc de muncă, cu o situație financiară dezastruoasă în familia mea, nu am mai putut acționa de unul singur. Orice încercare de a mă sprijini pe alte persoane era sortită eșecului. Aceasta fiindcă nu aveam nicio dovadă palpabilă prin care să le dovedesc că suntem căutătorii unei comori adevărate, incomensurabile. Triste vremuri!
Pe 15 ianuarie 1998, din nou cu Eminescu în camera mea.
Am deschis cartea de versuri a doamnei Elena Tomescu Iupceanu.
Pentru dragostea ei pentru sculptorul Ion Vlad, pentru aducerea aminte de locul de naștere al artistului, pentru omagierea poetei care este Elena (Nutzi) Iupceanu, vom reda în întregime poemul autoarei ,,Scrisoare marelui poet,, , poem scris cu mână sigură, cu ochi frumoși și cu dorință feciorelnică a poetei de rasă, de a merge spre veghea lui Eminescu. În acest poem văd o poetă iubită de tot Pământul în acea toată clipă când noi, Românii, toți suntem un mare Eminescu. Cartea poetei începe cu Eminescu, exact geniul al cărui portret a fost CAPODOPERA SCULPTORULUI, aceasta fiind ultima sa creație.
Spre seară mi-am adus aminte că nu suntem decât ființe și că trebuie să mâncăm ceva și, mai ales, să și bem ceva din vinul bun pe care l-am păstrat special pentru această zi.

Am privit chipul de pe copertă pe care vi-l dăruim în această carte, am privit chipul poetei desenat în 1942.
(Iată-l, priviți și bucurați-vă!) și am adormit cu speranța că voi găsi drumul întreg pe care a călătorit întru artă Ion Vlad. Să fie oare chipul de pe copertă prințul iubirii cucerind mări și pământuri? Să fie chipul Elenei Tomescu Iupceanu pasărea liberă a iubirii? Să fie poza sa rodul libertății (pe care netrăind-o o crede dureroasă) de după 22 ianuarie 1944 când cei doi s-au despărțit?

Coperta ,,Poezii,, E.I. Tomescu-desen Ion Vlad- 1942

- Elena Iupceanu Tomescu

Te las pe tine complicele meu cititor să-ți închipui că scrii ca și mine ( în gând să rescrii de fapt) o frumoasă poezie de dragoste.

Primele semne

,,Te-ai rătăcit poetule în mrejele artei și

acolo eu te-am trimis.
Întoarce-te din calea ta, ascultă, privește și vei găsi drumul

Drumul În casa Domnului. Și acolo, preotul Vasile mi-a zis: ,,Arhiva a fost arsă de către un preot păcătos. Dar caută, căci numai cei care caută vor găsi.,,

În casa Domnului. Sâmbătă de Pomenirea Morților. Cineva din satul acesta pe la 1920, devenit oraș la 1934 și municipiu în 1995, trebuie că știe ceva despre ION VLAD. Și iată, doamna COCA DIMITRIU îmi netezește calea. Îmi dă un număr de telefon și o adresă a doamnei SEVASTIȚA PRETORIAN, sora sculptorului.

Cum toată viața m-am sprijinit pe umărul DOAMNELOR, la început mama mea, ELENA; apoi soția mea ANA, de data aceasta am luat-o ca martoră și colegă de drum pe RODICA UDRIȘTEOIU, muzeograf restaurator. Mereu am crezut că un sculptor este locatar al muzeului prin opera sa, iar RODICA este o frumoasă visătoare, dar pragmatică atunci când are ceva de făcut. Împreună cu RODICA am fost la cimitirul în care, minune, am aflat, am privit și am fost fericiți: ,,un bust realizat de ION VLAD la 1946,, , probabil prima operă în bronz a sculptorului la vârsta de 26 de ani.

Am fotografiat-o și vă las Măriei Voastre cititorule plăcerea de a privi.

Elena Zaharia-bronz

Fetești

Aceasta o reprezintă pe ELENA ZAHARIA, mătușa sculptorului, cea care l-a ajutat financiar pe ION VLAD.

Visul se transforma în realitate. Dacă la 26 de ani ION VLAD realiza o astfel de sculptură, trebuie că în anii din urmă este ,, proprietarul,, a cel puțin două-trei capodopere; atâtea câte poate da un geniu într-o viață.
Curaj Emile, curaj Rodica, frumusețea există și... mă scuzați, ,,tot înainte!,, , așa cum ziceam când ,,tovarășii,, mă îndoctrinau la vârsta de 9-10 ani, zicându-mi pionier.
Distinsa doamnă SEVASTIȚA PRETORIAN ne-a primit cu o imensă bucurie. Ne-a arătat imediat un album cu sculpturi ale fratelui său, realizat la Paris și dăruit de sculptor în 1991. Am rugat-o să ne împrumute acest album pentru a-l trage la XEROX color. Aveam ca scop înființarea unei fundații ,,ION VLAD,, și ne era necesar pentru a convinge autoritățile chemate să ne dea aprobările despre valoarea, meritele și recunoștința ce trebuie să le purtăm mai departe în țară și în lume. S-a scuzat politicos, dar ne-a promis că vom primi copiile XEROX color.
Într-adevăr, fata doamnei Pretorian, doamna Ruxandra Avram a fost generoasă și mi le-a înmânat.
Aveam deja instrumentul de lucru.
În discuția cu doamna Pretorian, am aflat că familia ALEXANDRINA și PETRE VLAD au avut 10(zece) copii, dar au trăit doar 8(opt). ION VLAD a fost cel de-al treilea născut. N-are să ne dea fotografii cu ION VLAD pentru că ,,atât de săraci erau părinții

noștri, că fotografiile erau un lux. Am în schimb un tablou pictat de un coleg a lui ION la vârsta adolescenței. Nu știm numele pictorului, dar știm că paltonul a fost cusut de mama dintr-o cuvertură, cămașa dintr-o față de masă, pantalonii erau de la prăvălie. Așa eram de săraci.,,
N-o spunea nici cu aerul că se plânge, nici cu aerul că sărăcia ar fi o virtute. Își amintea doar. Ne-a promis că în eventualitatea înființării unei fundații ne va dărui tabloul și câteva sculpturi din anii tinereții.

Eminescu-detaliu

MIHAI EMINESCU
1989, bronz
250 cm înălțime

Eminescu - Medalie comemorativă la centenarul morții

Agreabila discuție cu doamna Sevastița Pretorian s-a încheiat și aș dori s-o revăd cât mai des. Și mai ales, aș dori ca Dumnezeu s-o țină în viață până când Domnul Vlad va fi readus în conștiința românilor și a celorlalți iubitori de frumos. Aveam s-o cunoaștem apoi pe doamna Sofia Vlad, altă soră a sculptorului. Domnia sa ne-a povestit câteva întâmplări anecdotice din viața lui Ion Vlad. Se zice că prietenii săi îl sfătuiau să intre în partidul comunist pentru a accede la funcții înalte în Uniunea Artiștilor Plastici. Ion Vlad refuză politicos, fără nicio explicație. La un moment dat, un coleg de breaslă îl întreabă:

_ Până la urmă, măi Ioane, de ce nu vrei să fii comunist? Asistența numeroasă, aștepta răspunsul. Ion Vlad s-a întristat, apoi a zâmbit cu condescendență și a răspuns:
_ Fiindcă eu sunt VLADIST.
Altă dată, un sculptor prieten îi reproșează cu tristețe:
_ Ioane, n-ai venit la expoziția mea pentru că ți-ai pierdut noaptea la șpriț cu Dimitrie Stelaru. Puteai s-o lași pe altă dată.
Vlad i-a răspuns:
_ Dragă prietene, eu m-am născut în Fetești. Drept omagiu, cu ,,îngerul vagabond'', beau numai FETEASCĂ ALBĂ.Când beau cu el, acest vin are un gust stelar. Și (zâmbind împăciuitor) stelele răsar odată la un secol, pe când tu, expui anual.
La anu', îți promit să te luăm și pe tine la o FETEASCĂ STELARĂ.
Când a venit din Franța (după revoluție) primul drum în București l-a făcut la maestrul CORNELIU BABA. Ca să fie sigur că marele pictor este acasă, a dat un telefon. Și-a schimbat vocea ( și se spune că, uneori, era de nerecunoscut la telefon chiar și pentru cei care-l cunoșteau foarte bine) și a spus:
_ Alo, familia Corneliu Baba?
Îi răspunde o voce de femeie.
_Da.
_ Doamnă, sunteți soția lui Corneliu Baba sau Baba lui Corneliu?
De la celălalt capăt al firului, doamna strigă:
_Cornele, a venit parizianul ăla care cioplește:

Vrea niște lecții săracu'. Hohote de râs la ambele capete ale firului.

Am relatat toate acestea pentru că se spune despre el că era singuratic și suspicios, neîncrezător în oameni.

Din anecdotele redate, reiese că avea dreptate să fie neîncrezător într-un regim care ,,l-a ucis'', era inert la dregătorii și sforării, dar atunci când avea încredere în cineva devenea afabil, plin de umor, strălucitor.

Scrisoare marelui poet

Ascultă din lumea muzelor tale,

Trist și mare poet,

Cad palide, bolnave, încet,

Rugile mele, ofilite petale...

Întinde-mi, mai albă și m,ai subțire

Ca rochia de înaltă nălucă,

Mâna ta, să mă ia, să mă ducă,

Spre nepieritoarea iubire.

Lumea în care trăim e doar glumă,

Noi amândoi suntem poezie și cânt,

Să mergem împreună spre locul cel sfânt,

Cu tine-n lumina muzelor du-mă!

Prietenul meu, Constantin Călugăru, inspirat din privirea și asimilarea operei lui Ion Vlad, a scris poemul cel redăm:

x x x

din noapte veneau corăbii trase de cai

dimineți în rouă hoinăream desculț

pe malurile de ape

sfios priveam la umbra-mi legănată

de valuri

legănată de vis de viață de moarte

mă trezesc înainte

ca zorii să apară

mâinile mele odată firave

acum șlefuiesc piatra

care îmi roade unghiile

învăț tăcerea să vorbească

las cuvintele să umble prin lume

mă țin după ele

izgonit

eu merg înainte până la capăt

Eu am încercat poemul de mai jos, intitulat ,,Tărâmul tău.

Tărâmul tău e atât de departe,

pe hărți cartografii au uitat

să-l mai treacă.

Cu trenul de trei, dacă plec, în șapte zile ajung.

Tărâmul mă cheamă.

Spuneți-mi prieteni: -unde-i cetatea?

Spuneți-mi prieteni: -unde e chipul

17

după asemănarea cu mine, cu lumea?

Off, Doamne, arată-mi drumul iubirii!

(Pentru ce să trăiesc rătăcit?)

Tărâmul tău e-atât de departe...

Și ca să fim trei feteșteni alături de marele feteștean, George Călin primește sincera noastră invitație în această carte.

Iată poemul:

x x

m-am regăsit

în viață

pustiu

într-o haină străină

peticită cândva

de mâinile unei femei tinere

ce-și lepădase copilul

de frica

unui liliac plin de sânge

m-am regăsit

în viață

pustiu

într-o haină străină

petecită cândva

de mâinile unei femei îndoliate...

ÎNTREGIREA RUGĂCIUNII

Phidias a sculptat ZEI, Michelangelo a sculptat ÎNGERI și SFINȚI, Brâncuși a sculptat ZBORUL, Ion Vlad a sculptat OMUL.

,,Trei pietre de hotar măsoară, în Europa, istoria sculpturii: Phidias-Michelangelo-Brâncuși...,, scria în 1964 HERBERT READ. Phidias a sculptat zei deci oameni după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Deci numele Domnului. Michelangelo a sculptat sclavi și a pictat îngeri și sfinți, deci numele Fiului.

Brâncuși a sculptat zborul, deci Sfântul Duh.

Ion Vlad a sculptat omul care este zeu, înger și sfântul duh, întregind imaginea veșniciei.

,,Decadența helenilor - scria Brâncuși - a început din momentul în care s-a încercat să se exprime în sculptura suferința umană - în opere ca ,,Laocoon și fiii,, . Și tot domnia sa scria ,,Misiunea artei este să creeze bucurie; și nu poate crea artistic decât în echilibru și în pace sufletească... Iar pacea se obține prin renunțare...,,

Am fi de acord cu acest ,,decret brâncușian,, , dacă vom nesocoti venirea lui MESIA. Unde poate găsi omul imaginea cea mai clară a suferinței OMULUI decât în răstignire? Phidias ,,n-a văzut,, această suferință, Michelangelo a sublimat-o, Brâncuși a ,,renunțat la redarea ei în sculptură. Ion Vlad ,,a văzut-o,, și a transpus-o în operele-i geniale. Fie că sunt

personaje de legendă(Narcis, Orfeu, Euridice), fie că sunt personaje reale, în carne și oase, oameni pe care Ion Vlad i-a cunoscut și admirat, prieteni și valori ale artei și filozofiei ( Cioran, Ionescu, Enescu, Luchian etc.), fie că sunt personaje tovarăși în înaintarea lumii (Eminescu), la toți se îmbină în chip suferința, angoasa, zădărnicia.

Sculptând-l pe Iisus (bronz, 50 cm înălțime) sculptorul explică simplu: ,,transfigurare,,. Și de la Iisus încoace,transfigurarea ne poartă pe toți după rostul nostru de la naștere până la moarte, atât cât putem noi ,,să surprindem taina,, .

Esențializând, credem că rugăciunea ,,în numele Tatălui (Phidias), în numele Fiului (Michelangelo), în numele Sfântului Duh (Brâncuși) se întregește prin cuvântul AMIN (Ion Vlad).
Așa să fie! Așa să se împlinească! a hotărât bunul Dumnezeu și a ales din poporul român pe cel care avea să întregească rugăciunea. Căci în operele lui Vlad, fără excepție e câte ceva din mine. Și din tine iubite cititor. Iar suferințele, angoasele, zădărnicia omenească ni le purtăm ca pe o cruce. Eu în raiul numit ARTĂ. Tu, unde?
Împreună cu doamna Rodica Udrișteoiu, restaurator, mă îndrept cu sfială spre Uniunea Artiștilor Plastici din România. Căutăm urmele unui sculptor, despre care noi credem că este foarte mare. Genial. Ni se pune la dispoziție dosarul ION VLAD. Trei pagini. Referirile despre sculptor încep cu anul 1946 și se încheie cu anul 1967. Atât și nimic mai mult . De la 1967, Vlad n-a mai existat în arta românească.

Aveam să aflăm de la rudele sculptorului cine și de ce a produs această ,,uitare. Cum cartea noastră se dorește a fi o încercare de informare a publicului cu privire la viața și opera lui Ion Vlad, redăm în întregime conținutul acestui dosar. Am fi dorit să-l redăm olograf, dar funcționarul care a completat dosarul are un scris pe alocuri greu lizibil și ne-am făcut datoria de a-l descifra întru folosul informației.

Participări la manifestări de artă

Expoziții personale, colective, de stat sau particulare

După 23 August 1944

(în țară și străinătate)

Expoziții personale

1947 București
1948 București
1954 București
1956 București
1956 București
1962 București

Expoziții de grup

(necompletat)

Expoziții în străinătate (participări)

1956 Bienala de la Veneția
1958 Expoziția țărilor socialiste de la Moscova
1959 Expoziția Artă Românească la Minsk

1959 Expoziția română Belgrad
1959 Expoziția Artă românească la Budapesta
1960 Expoziția Artă Plastică Românească clasică și contemporană la Praga, Bratislava, Berlin
1960 Expoziția Artă românească Ankara, Istanbul, Atena
1961 Expoziția de desene ale sculptorilor la Moscova, Leningrad
1961 Expoziția Internațională de sculptură contemporana Paris (Muzeul Rodin)
1961 Expoziția Artă Plastică românească Damasc, Alexandria, Cairo
1961 Expoziția Artă Plastică românească Sec. XIX - XX Paris
1962 Expoziția de grup Bienala Veneția ( cu Covaliu,
1946 Salonul oficial ,,Tors''
1947 Salonul oficial ,,Luchian''- gips, ,,Pictorița Dița Finți''- gips
1948 Expoziția Flacăra ,, Maxim Gorki, ,,Țărancă'', ,,Horia, Cloșca și Crișan''
1948 Expoziția Anuală de Stat ,,Ileana lui Pîrlog, fata din Ghelar'', ,,Pădurenii'', ,,Victoria,''gips
1952 Expoziția de Stat ,,Stahanovistul I. Teodorescu de la Grivița Roșie''- gips
1953 Expoziția Anuală de Stat ,,Compozitorul Ghinea '', ,,Zanaida Palez''-gips
1954 Expoziția Anuală de Stat ,,Ștefan Lungu Erou al Muncii Socialiste'', ,,Ciprian Porumbescu''- gips
1955/1956 Expoziția Interregională ,,Mihail Sadoveanu'', ,,Tânăr din Oaș pleacă la Festival''- gips

1956/1957 Expoziția Interregională ,,George Enescu'', ,,Țăranii din Făgaraș''- gips
1957/1958 Expoziția Interregională ,,Neculce'', ,,Ștefan cel Mare''- gips ,,Nicolae Grigorescu'', ,,V. I. Lenin''- bronz
1959 Expoziție de stat ,,Tunători''- gips ,,Nuntă țărănească''- bronz
1960 Expoziția Artelor Plastice ,, Țăran din Oaș plecând la Festival,, basorelief ,,Lupeni 1929''- gips
1961 Expoziția de Portrete ,,Muncitoarea Ilinca Manea Marghidan de la Fabrica de vată Buftea''- gips
1960/1961 Expoziția Regională (Muzeul...) ,,Mihail Sadoveanu''
1962 Expoziția Regională (Dalles) ,,Eliberarea'', basorelief ciment colorat
1963 Expoziția Retrospectivă (Dalles) ,,Eliberarea'' ,,Vânturile'' ,,Maternitate''
1962/1963 Expoziție Regională (Simu) ,,Vânturile
1963/1964 Expoziția orașului București ,,În Oaș'' relief gips , ,,Luchian'' ciment
1964 Expoziția XX ani de eliberare ,,Insurecția armată basorelief dublu piatră
1965 Expoziția orașului București ,,George Enescu bronz ,,Țărancă'' ceramică
1966 Expoziția retrospectivă în cinstea aniversării Partidului ,,Luchian'' ciment
1966/1967 Expoziția bienală de pictură și sculptură ,,Recolta''-piatră
1967 Expoziția colocviului Brâncuși ,,Ștefan Luchian'' Titluri (data)...(necompletate)

Premii (data).

1964 Laureat al premiului de Stat

Decorații (nr.decret, data)...

(necompletate)

În ziare, reviste, cărți, cataloage, etc.. Au apărut critici, caracterizări despre artist și operele sale (publicația, data)

Contemporanul, 6 VI 1959 ,,Un proiect decorativ'' B.O.

Gazeta literară 9 VIII 1962 ,,Exp. Ion Vlad Catargi'' Grigorescu Dan

Arta Plastică Nr. 5/1962 ,,Vlad Ion'' Ion Frunzetti

Neuer Weg 9 VIII 1962 ,,Inspiraație și măiestrie,, Elis Axeman

România Liberă 26 VIII 1962 ,,Exp. Ion Vlad'' Marin Mihalache

... Cluj 28 VIII 1964 ,,Vlad Ion'' B.Z.

Contemporanul 14 VIII 1964 ,,Vlad Ion'' Brăduț Covaliu

Data

2 Dec.1964 Semnătura, Localitatea - pag. 9

Holban București

Notă.

Din dosar ne-au fost înmânate paginile 2,3 și 7 singurele existente. Probabil că vechea securitate a confiscat celelalte pagini, cu excepția paginii 1 care era de prezentare și care nu ne interesa, noi având la acea oră mai multe date despre nașterea autorului. Autentice.

Autorul dosarului, Holban, indica în pagina a VII - semnul de continuare în pagina a IX - a.

Apollon, 1980,

bronz, 45 cm lungime

Ionel Jianu, 1975

basorelief, bronz

În fond, cred că sunt discipolul Naturii

sortit să-l copiez perpetuu pe Dumnezeu.

Și aceasta din cea mai fragedă pruncie.

Ion Vlad

Mireasă din Oaș

1948, ceramică, 50 cm înălțime

Zebra, 1972

basorelief, bronz, 45 cm înălțime

AUTOPORTRET 1980,

pastel gras, 75 cm înălțime

VAN GOGH

Gips policrom,180 cm înălțime

ORFEU, 1971

Bronz poli, 80 cm înălțime

DIMITRIE STELARU,

1974, piatră

JUDECATA LUI PARIS

1967, bronz, 50 cm înălțime

ORFEU

Bronz, 70 cm înălțime

ORFEU, 1983, bronz, 250 cm înălțime

EURIDICE, 1983, gips și metal, 180 cm înălțime

FEMEIA NOR,1970,

bronz poli, 40 cm înălțime

ÎNĂLȚĂTOARELE, 1970

bronz poli, 30 cm lungime

LUCHIAN, 1946

gips, 55 cm înălțime

GEORGE ENESCU

bronz, 260 cm înălțime

PROFILUL SCULPTORULUI,

1975, basorelief, gips

NARCIS, 1960

gips, 75 cm înălțime

NARCIS, 1983

bronz, 90 cm înălțime

ARBORELE VIEȚII, 1985

oțel, 150 cm înălțime

GHEORGHE STORIN, 1948

bronz, 85 cm înălțime

EUGEN IONESCU, 1971,

piatră, 23 cm înălțime

MIRCEA ELIADE, 1972

piatră, 30 cm înălțíme

ION VLAD

,,Vânturile - Tokyo, 1975

PUI DE GĂINĂ, 1971,

bronz, 40 cm lungime

PIERSICI,1971

bronz poli, 50 cm înălțime

AUTOPORTRET,1985

bronz, 25 cm înălțime

AUTOPORTRET,

1956, tuș

,,A-i cere unui sculptor să-și explice opera este ca și cum i-ai cere unui măr să destăinuie păcatul originar ascuns în fructele sale.,,

Ion Vlad

CRISTOS, 1985,

bronz, 50 cm înălțime

CUPLU DIVIN, 1973

ciment, 150 cm înălțime

CASCADA VICTORIEI,
1973, ciment, 140 cm înălțime

ION VLAD - foto 1988

CAVALER, 1981,desen în tuș și pastel gras

COLOANA,

1973, piatră, 220 cm înălțime

1967, piatră, 40 cm înălțime

Rândul 1 (de la stânga la dreapta)

IONEL JIANU; Dr. C. METIANU

Rândul 2:

FLORIN DRAGU; NIKA VLAD; DAN GRIGORESCU

Rândul 3:

GEORGE CIORĂNESCU

Rândul de sus (de la stânga la dreapta):

Mama lui Ion Vlad; Ion Vlad, fratele și surorile sale;

Nicolae Grigorescu

Rândul de jos:

Grace de Monaco; Dimitrie Stelaru; Constantin Brâncuși

Rândul de sus (de la stânga la dreapta):

Ion Creangă; Mihail Sadoveanu, Ion Petrovici

Rândul de jos:

George Enescu; Petre Țuțea; Maxim Gorki

,,Pentru mine sculptura nu este nici aventurã, nici joc pentru o esteticã destinatã sã gâdile sensibilitatea unora, w rațiunea mea de a fi.
Și în cãutarea mea intimã și subiectivã care vine de departe și din adâncime, nu m-am îndepãrtat niciodatã de realitate, de OM, de legendele și miturile sale. Sculptez FIINȚE, nu LUCRURI, TRUCURI sau alte asemenea''.

Ion Vlad

GIGI MERLAUB

1986, gips și aur, 50 cm înălțime

OUĂ ZBURĂTOARE,

1970, bronz, 30 cm lungime

REGELE CAROL I DE ROMÂNIA
1989, gips colorat, 40 cm înălțime

N.a. De pus în două pagini (după normele de tipografie). Macheta acestei statui se află la familia Cantaragiu și poate fi turnată în București.

DOULCE FRANCE

1972, piatră, 140 cm lungime

AMERICA

1982,bronz, 21 cm lungime

PETRE ȚUȚEA,

1990, gips și foi de aur, 30 cm înălțime

EMIL CIORAN

1972, ciment policrom, 45 cm lungime

MANDRAGORA,
1966, gips, 150 cm lungime

ELISABETH FRANZHEIM,

1990, gips colorat, 110 cm lungime

PÂINEA NOPȚILOR,

1967, piatră, 60 cm lungime

ION CUȘA,

1972, bronz policrom, 22 cm înălțime

PIERROT

1984, bronz, 75 cm înălțime

FECIOARĂ ALBĂ,

1975, marmură, 75 cm înălțime

SCAUN,

1970, poliester, 130 cm înălțime

ION MILOȘ

1972, 21 cm înălțime

GEORGE ENESCU
1963, bronz, 90 cm înălțime

60

Ion Vlad sculptând în atelier

Trebuie sã fii motivat din interior pentru a trece la FAPT - la actul de creație în care cel mai exaltant din acest lung și complicat proces este imprevizibilul finalitãții. Dar dacã se cunoaște bine destinația, se ajunge la țintã. Conținutul e cel care modeleazã forma operei și focul pasiunii care-i dă valoare artistică.

Ion Vlad

ZUZA AȘEZATĂ,

1967, gips, 50 cm înălțime

TORS ȘEZÂND,

1967, bronz, 20 cm înălțime

ZUZA NEBUNĂ,

1977, bronz, 20 cm înălțime

FEMEIA PASĂRE,

1972, bronz poli, 30 cm înălțime

ORFEU,

1972, BRONZ, 20 cm înălțime

TORS,

1977, bronz, 15 cm înălțime

GEORGE ENESCU

1955, gips, 260 cm înălțime

FÂNTÂNA FECIOARELOR,

1965, ceramică, 20 cm înălțime ( detaliu)

HERCULES,

1986, bronz, 30 cm înălțime

,,Creștin, plin de legende și mituri păgâne... născut pe malul Dunării, vedeam valurile dispărând și noi valuri ridicându-se la orizont. Priveam curenții trecând și vântul luând cu el tot ce era ,,în aer". Nu inventezi roata în fiecare zi''.

Ion Vlad

PRINȚESĂ MOLDAVĂ,

1980, bronz, 60 cm înălțime

DIMITRIE STELARU

1975, bronz, 28 cm înălțime

EMBRIONUL

1989, bronz, 20 cm lungime

ARBORE TÂNĂR,
1975, bronz, 75 cm înălțime

MIRCEA ELIADE

1972,bronz, 15 cm înălțime

NIKA, FLOAREA MEA DE AUR

1973, bronz, 90 cm înălțime

FRUCTUL FACERII-feminin,

1971,bronz, 50 cm înălțime

FRUCTUL FACERII-masculin,

1971, bronz, 50 cm înălțime

EVA,

1967, gips, 220 cm înălțime

MATERNITATE,

1964, aramă bătută, 700 cm lungime

MICA VICTORIE,

1972, bronz poli, 25 cm înălțime

CÂRTIȚA DE AUR,

1970, bronz poli, 50 cm înălțime

NIKA,

1980, basorelief, bronz, 28 cm înălțime

,,Realismul nu este în stare să exprime toate stările și emoțiile pe care le poate avea un artist. E strict obiectiv, e limitat''.

Ion Vlad

ARTISTUL ION VLAD în expoziția sa,

1982, Art Center, Paris

Viața și opera lui Ion Vlad

ORIGINEA

Originar din Transilvania, din munții Făgăraș, bunicul sculptorului, Vasile Vlad, a traversat Carpații stabilindu-se în Țara Românească într-o localitate pe malul fluviului Borcea care va deveni satul Vlădeni. Bunicul Vasile se căsătorește cu Anica Zaharia dintr-o familie așezată din comuna Fetești, unde se stabilește definitiv. Pe atunci, familia Zaharia era cea mai prestigioasă din Fetești și una dintre cele mai prestigioase din județ. Din rândurile sale au fost aleși consilieri locali și primari, intelectuali remarcabili, iar protipendada culturală avea casa deschisă la familia Zaharia. Astăzi, ultima descendentă a prestigioasei familii Zaharia, distinsa doamnă Rodica, pe care sculptorul Ion Vlad o numea ,, ÎNGER", donează în folosul înființării CASEI MEMORIALE și FUNDAȚIEI ION VLAD jumătate din imobilul în care s-a născut sculptorul. Nădăjduiam ca și doamna Ionescu Floriana, fostă Zaharia să doneze cealaltă jumătate din imobil.
Tatăl sculptorului, Petre Vlad obținând un certificat de studii la București lucrează în acea vreme la o mare braserie în centrul orașului, Calea Victoriei, în fața Teatrului Național. Acolo îi cunoaște pe NOTTARA, LICIU, TONEANU, BREZEANU, BULANDRA, tineri sau renumiți actori care îi facilitau intrarea liberă la teatru, fapt de care PETRE VLAD a profitat din plin.

Mai târziu, recita lungi tirade din repertoriul clasic, iar aceasta îi făcea mare plăcere. După 9 ani petrecuți în capitală se angajează la un meșter fabricant de calești trase de cai, ceea ce pentru tatăl lui a însemnat o adevărată universitate. În 1911 se înrolează la Regimentul 23 infanterie din Călărași, iar 1915 se căsătorește cu ALEXANDRINA SANDU MARIN. În familia părinților săi se nasc 10 copii, sculptorul fiind cel de-al treilea. Ion Vlad declară că mama sa cunoștea valoarea banilor, respecta autoritățile și îl iubea pe Dumnezeu.După primul război mondial, familia PETRE și ALEXANDRINA VLAD își construiesc la Fetești o casă și un atelier de caroserii. În 1925, familia se mută la Călărași transferând acolo și atelierul de caroserii. Urmare a marii crize financiare mondiale, în 1930 PETRE VLAD dă faliment și se angajează la Serviciul de Drumuri și Poduri din Călărași unde lucrează până la pensionare.

TABEL CRONOLOGIC

1920 - Se naște la Fetești sculptorul Ion Vlad.

Aflându-se pe malul râului, casa sa natală îi oferea prilejul sa deseneze pe nisip, iar la sărbătoarea precreștină numită Kaloian, copilul Vlad construia din lemn micul sicriu plutitor, iar din lut mortul trimis pe râu spre tărâmul celălalt. Din lut amestecat cu scoici și cu cochilii de melc, copilul Vlad modela mozaicuri dovedind încă de pe atunci înclinații artistice. Împreună cu surorile sale, în pădurea de lângă râu culegea flori și cânta în voie imnul Kaloianului inventat chiar de ei. Acasă, mama lor, Alexandrina îi bucura adesea preparându-le halva turcească. Copilul Vlad îi uimea pe părinți, pe vecini, pe frații și surorile lui cu desenele sale pline de savoare și cu modele de animale și păsări ,,ciudate,, executate din plastilină.

1933 - Are loc prima expoziție personală de desen cu portretele colegilor de liceu, ale profesorilor și ale notabilităților orașului, la Librăria Centrală din Călărași.

1934 - Profesorul DUMITRU DADARLAT, pe care sculptorul îl considera fin, sensibil și fragil, mai mare cu 4 ani decât sculptorul, creează o trupă de teatru pentru amatori în care sculptorul Ion Vlad primește rolul unui tânăr turc, realizează scenografia și afișele pentru spectacole. Colaborarea sa cu această trupă continuă până în anul 1946 când profesorul Dadarlat părăsește orașul pentru a urma cursul de CINEMA la

83

Conservatorul din București. Acesta a realizat documentare de succes. Grație activității sale i-a cunoscut pe poeții din zonă. AUREL CORBAN, V. CULICĂ, DIMITRIE BATOVA, LIUBEN DUMITRU GEORGE DAN. ,,Lor le datorez recunoștință pentru că mi-au sădit în suflet dragostea pentru poezie și pentru artă,, avea să declare sculptorul mai târziu.
1939 - În iulie dă examen de bacalaureat, iar în octombrie intră prin concurs la Academia de Arte Frumoase din București.
1941 - Poetul și jurnalistul ION VELICU îi facilitează apariții în CURENTUL LITERAR, EVENIMENTUL, VREMEA și alte publicații unde el a colaborat permanent cu desene. Seara era prezent la Cafeneaua Literară ( CAFE de la PAIX) unde se întâlnea cu mari poeți, jurnaliști și actori ai epocii. Aici îl cunoaște pe ,,poetul blestemat,, DIMITRIE STELARU, ,,îngerul vagabond,, vizibil caustic și genial. Datorită lui, sculptorul s-a apropiat de creațiile lui VILLON, Baudelaire Edgar Alan Poe și alți autori. În nopțile boeme, împreună cu el, pe o canapea roșie, sculptorul vorbea în versuri, făceau jocuri de cuvinte, ,,cucerind,, lumea. Parteneri de boemă i-au fost ION VELICU, LEOPOLD BOLTA, DIMITRIE STELARU, BEN CORLACIU, CONST. TONEGARU, POSTOLACHE, NIKITA TOMESCU, AL. LUNGU, GEO DUMITRESCU, NICOLAE JIANU etc.

1942 - Se căsătorește cu Nutzi Iupceanu Tomescu, poetă și actriță de teatru și cinema, cu contract la Paris.
1943 - Al doilea război mondial era în plină desfășurare. Artistul refuză să plece combatant pe front. La Academia de Arte Frumoase din București are privilegiul de a lucra cu maestrul sculptor CORNEL MEDREA.
1944 - Divorțează de NUTZI IUPCEANU TOMESCU conform sentinței civile nr.22/22 ianuarie 1944.
1945 - Ia sfârșit al doilea război mondial. I se atribuie premiul SIMU, recompensă prestigioasă pentru un tânăr artist. Pleacă la Sighișoara unde devine profesor de sculptură la Școala particulară de artă plastică, oraș în care deschide și expoziția care avea să fie prima expoziție de sculptură din analele orașului.Aici a expus pentru prima dată portretul poetului său preferat, DIMITRIE STELARU.
1946 - Crează împreună cu alți tineri grupul de artiști independenți ,,LUCHIAN-PACIUREA ,, , prilej cu care istoricul și criticul de artă Ionel Jianu organizează pentru acest grup, la Galeria ,,CĂMINUL ARTEI,,, o expoziție care s-a bucurat de mare succes. Acțiunea ,,s-a bucurat,, și de un imens scandal. Marele poet-titan TUDOR ARGHEZI i-a susținut în ziarul său ,,BILETE DE PAPAGAL,, iar presa liberă de prejudecăți le-a aplaudat demersul.

1947 - Prima expoziție personală la Căminul Artei din București, organizată de Ionel Jianu. Participă la un concurs în urma căruia Guvernul francez îi acorda o bursă la Paris. Guvernul Român refuză să-i acorde pașaport, îl califică decadent și pentru șase ani i se interzice accesul la toate, manifestările culturale.

1948 - Notabila familie a generalului VIRGIL BĂDULESCU, care-i aprecia talentul, i-a comandat o serie de sculpturi, asigurându-i existența și ferindu-l de umilințe.
1949 - La sugestia criticului de artă PETRU COMARNESCU, recunoscut pe plan mondial datorită creațiilor sale, scriitorul ZAHARIA STANCU, pe atunci directorul Teatrul Național din București, i-a comandat trei portrete sculptate: Bălcescu, Gorki și Storin. Aceasta a provocat un mare scandal, iar oficialii au refuzat să le expună.
1950 - Își deschide primul său atelier pe strada Filion Sârbu, nr. 17.
1951 - O cunoaște pe MARIE- NICOLE- GATOSKI, femeie de o răpitoare frumusețe, fiica lui Nicu Gatosky, secretar particular al regelui Carol I de România și nepoată a profesorului Ion Petrovici, a pictorului Nicolae Pătrașcu și a sociologului Dimitrie Gusti, creatorul ,, Muzeului Satului" din București. La 10 decembrie 1956 se căsătorește cu Nika Gatoski (nume de alint dat de sculptor) și își amenajează pe strada Eremia Grigorescu apartamentul lor, la bunica acesteia, CORALIA XENOPOL, văduva marelui istoric și un prieten cu ilustrul poet EMINESCU.

1958 - Cumpără o mică fermă la Buftea, la 18 km de București, unde își deschide un atelier printre plante și pomi fructiferi. Acel loc a reprezentat refugiul pentru mulți dintre prietenii săi, poeți și artiști. Câștigă câteva concursuri de sculpturi monumentale destinate orașelor București (fațada Operei), Timișoara, Bârlad. În paralel expune la diferite saloane. Marii critici ai vremii nu-l menționează în cronici, iar culturnicii îl acuză de formalism.
1960 - Este profesor de modelaj, volume și materiale la Institutul de Arhitectură ,,Ion Mincu" din București până în anul 1965.
1961 - Este editat timbrul ,,ION VLAD-GHEORGHE DOJA" machetă de Giani Druga. 1964 - se decernează Premiul de Stat. editura ,,Meridiane,, din București îi consacră o monografie.
1965 - Pleacă la Paris împreună cu soția sa Nika, unde se instalează 88. Își începe viața de sculptor la Paris, cumpără un atelier în Montparnasse, sculptează și expune.
1967 - Primul său mecena, PIERRE CARDIN îi comandă cinci sculpturi pentru firmele sale la Paris.
1969 - Este titularizat profesor de sculptură și desen la Centrul American din Paris situat pe bulevardul Raspail. Îi predă câteva lecții de sculptură pictoriței americane de înaltă notorietate ELISABETH FRANZHEIM. Așa s-a legat o mare prietenie cu această femeie nobilă și generoasă.

1972 - I se acordă naționalitatea franceză. Este numit profesor de sculptură și desen la Sorbona.
1978 - Președintele Grupului SETTON, JACK SETTON, al doilea mecena al sculptorului Vlad îi comandă o decorațiune murală din beton de 100 mp pentru MUSIQUE, DIFFUSION FRANÇAISE, LA BOIS-COLOMBES.
1979 - Realizează două sculpturi murale din bronz și ciment pentru Spitalul SAINT JOSEPH din STOCKTON, aproape de SAN FRANCISCO, în California S.U.A.
1980 - Își instalează un al doilea atelier la Nisa și Paris.
1991 - La 9 martie este ales Membru de Onoare al Academiei Române.
1992 - La 28 ianuarie se stinge din viață în urma unei operații chirurgicale. Este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris.
Figurează alături de Brâncuși în Enciclopedia BENEZIT.

COLECȚIONARI

AI OPERELOR LUI ION VLAD

Dr. Viorica Băsdulecu-Voiculescu, București

Petru Comănescu, București

Tiberiu Puica, București

Teatrul Național, București

Alberto Blanchi, Florența

Armand de la Rochefoucault, duce de Doudoville, Paris

Pierre Cardin, Paris

Dr. Cornel Metianu, Paris

Eugen Ionescu, Paris

Cornelia Dermer, Paris

Pat Amore, Londra

Arh.Dan Hanganu, Montreal
M. Atias, Montreal
Cecilia Merlaub, Paris
Jak Setton, Paris
Ionel Jianu, Paris

Ștefan Baciu, Honolulu

Elizabeth Franzheim, New York

Giorge Ciorănescu, München

Dr. Constantin Cassalta, Nisa

Maria Pălean,Los Angeles

Arh. Elena Popescu, Paris

Lionel Scântéyé, Paris

Arh. Constantin Papaconstantin, Paris

Arh. Felicia Bercovici, San Francisco

Ion Rațiu, Paris

Dr. Eliza și Vladimir Cantaragiu, Saltzgitter

Dr. Romero Mureșan, Bonn

Dr. Mircea Oancea, Nisa

Arh. Ileana și Dinu Păunescu, Paris
Jean-Marie Conlleaux, Leans
Amita și George Pârjol, Paris
Ministerul Culturii, Paris
R. Heilpen, Florența
Dr. Tibi Metianu, Paris
Ovidiu Popescu, București
Florin Dragu, Paris
Primăria Municipiului Paris, rue des Ecoles
În fața College de France
Muzeul Național de Artă București

90

OPERA

Monumente, lucrări în aer liber, opere integrate în arhitectură

Bustul Elenei Zaharia, Fetești, bronz, 1946
Bustul lui George Storin, Teatrul Național București, bronz, 1948
Bustul lui George Topârceanu, Iași, bronz, 1950
Bustul lui Duiliu Zamfirescu, Focșani, marmură, 1956
Statuia lui M. Eminescu, Timișoara, bronz, 1955
Bustul lui N. Grigorescu, Câmpina, bronz, 1957
Monumentul Eliberării, Timișoara, marmură, 1957
Statuia lui George Enescu, Bârlad, bronz
Fațada Operei Române, București, basorelief, travertin (împreună cu Boris Caragea și Zoe Băicoianu) 1959
Bustul lui Alfred Alexandrescu, București, bronz, 1961
Muzica, Eforie, marmură, 1961
Femeia cu ulcioare, Orăștie, Fântână din piatră, 1962
Monumentul ostașilor români, Timișoara, marmură, relief, 1962
Maternitate, aramă bătută, Spitalul din Onești, 1964
Bustul lui Constantin Brâncuși, Peștișani, Gorj, piatră, 1965

Bustul lui M. Sadoveanu, Vatra Dornei, marmură, 1965
Statuia lui Ștefan Luchian, București, str. Al. Sahia, Piatră, 1970
Cuplul divin, Nisa, beton str. Biscarra, 1981
Vânturile-șapte sculpturi din bronz- Tokyo-1975
Ansamblul decorativ bronz, decorații murale,Evry-Franța, 1977
Decorație murală- Grup școlar- Cergy-Pontoise, Fanța, 1979
Decorație murală Monte Carlo- Monaco, Loyd s Bank-1978
Decorație murală, Bois-Colombes- Franța, 1980
Eminescu, statuie bronz, Paris-rue des Ecoles, Franța, 1980
Musique, Diffusion francaise, Bois-Colombes
Fata cu scoica, Constanta, bronz
Zimbrul-ființă legendară, Onești, piatră.

PORTRETE

Dimitrie Stelaru, Eugen Ionescu, Van Gogh, Mircea Eliade, Petre Țuțea, Emil Cioran, Nicolae Grigorescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Ion Petrovici, Ion Rațiu, Mariana Dragu, Ion Barbu, Diță Finți, J.M. Conileaux, Elena Zaharia, Grace de Monaco, Constantin Brâncuși, George Enescu, Maxim Gorki, Gheorghe Storin, Mama(sculptorului), Corneliu Baba, Beethoven(Ludvig van).

EXPOZIȚII PERSONALE

(altele decât cele consemnate în dosarul U.A.P.)

1945. Sighișoara, Școala Liberă de Arte

1946 București, Căminul Artei
1962 București, Galeria Dalles
1970 Paris, Centrul American
1972 Malmo, Suedia, Kredit Bank
1972 Paris, Centrul American
1972 Paris, Galeria Mobilier Modular
1974 Paris, Galeria Universității
1975 Paris, Centrul American
1982 Paris, Art Center
1984 Nisa, Galeria Mossa

EXPOZIȚIE DE GRUP

(altele decât cele consemnate în dosarul U.A.P.)

1945 București, Salonul Oficial
1958 Moscova, Budapesta, Varșovia, Belgrad, muzee de arta contemporană
1960 Bratislava, Praga, Berlin, Cairo, Alexandria, Atena, Helsinki, muzee de artă
1961 Ancara, Istanbul, damasc, Sofia, muzee
1961 Paris- Muzeul Rodin, Expoziție internațională de sculptură
1962 Bienala de la Veneția
1964 Atena, Sălile Zapio
1965 Paris, salonul Tinerilor sculptori
1967 Paris, Realități noi, Salonul maeștrilor și tinerilor de azi, Salonul comparațiilor

1969. Saint Germain, Muzeul municipal, Expoziția ,,După Rodin,,
1974. Belgia, Danemarca, Suedia, Norvegia, expoziții itinerante ,,50 de sculpuri ai noii Școli din Paris,,
1975. Paris, Salonul tinerilor sculptori. Contradicții.
1975. New York, Galeriile Hammer
1977. Montreal, Galeria Malborough
1977. Paris, salonul tinerilor sculptori, Centrul American, Salonul Contradicțiilor, Firmele Pierre Cardin
1978. Paris, Centrul Audio-Vizual, Salonul Tinerilor sculptori, Centrul American.
1978. Tours, Muzee, Salonul de sculptură
1979. Paris. Salonul Tinerilor sculptori, Galeria Arc en Ciel,,
1979. Tours, Muzee, Salonul sculturii
1979. Fontenay sous-Bois, Salonul de sculptură
1980. Fontenay sous Bois, Salonul de sculptura
1980 Paris, Palatul Mare, Salonul maeștri și tineri de azi. MIGAM, Bastilia, Galeria de artă internațională
1981. Fontenay-sous-Bois, Salonul de sculptură
1981. Paris, Palatul mare, Salonul maeștri și tineri de azi
Coasta de Azur, Sophia Antipolis.

BIBLIOGRAFIE:

Albumul ,,Ion Vlad, sculptures,, editat de ed. Elinika, mai 1991
Arhiva Primăriei municipiului Fetesti- jud. Ialomița
Arhivele personale ale rudelor sculptorului Ion Vlad
Arhiva Oficiului Național pentru Documentare și Expozițiile de Artă- București, director Mihai Oroveanu
Constantin Zărnescu- Aforismele și textele lui Brâncuși, editura Scrisul românesc, Craiova, 1980
Mihai Alpotov- Istoria artei, editura Meridiane,1962
Elena Iupceanu Tomescu - Popas nicăieri, editura Danubius-București, 1997
George Călin -Litanii, editura Fundația ,,România 2000,,
Arhivele Academiei Române 1999
Alte surse