*************************
LUMINĂ DE CULOARE
Prof. Petrache Nicolae
Culoarea e decorul unic
Purtată-n pomi cu floare
Venită ca un zenit,
De vrajă trecătoare.
E pactul cu zenitul,
Cu nemărginirea întinsă.
Dă clocot în petală,
O COSMICĂ ANCESTRALĂ.
*************************
SPECTACOL FLORAL
prof. Petrache Nicolae
E materia în Univers.
Orice floare ce-i aprinsă
Bucură Eternul Mers.
Din diversa-i strălucire
Vedem freamăt de curcubeu
Și corola ne încântă
Periodic și mereu.
**********************
Nemărginit și infinit
prof. Petrache Nicolae
Necuprinsul astral
Se revarsă-n petale
Vestind un floral
Covor de culoare.
De toate florile
Vibrează-n emoții
Viața-n detalii
Din comice revelații.
prof. Petrache Nicolae
Ne luminează florile
Ca acele clopote
Ce anunță liturghiile
Peste destine botezate.
Clopote de demult și de acum
Fac tandem cu flori câteodată
Sub cerul înstelat
Alungă și urziri de păcat.
Amintire
Prof. Petrache Nicolae
În costume elegante
Se prezintă la banchet,
Toți elevii de a opta
Se distrează în ritm cochet.
E o mare veselie,
Toți sunt tineri și frumoși.
Admirați de anturaj
Petrec clipe în reverie.
(iunie-2018)
******************
Stând în rugăciune
înv. prov. Lucia Moroianu
vol. Din amintiri
Duduie focul în sobă
Iarnă-i anotimp pe-afară,
Stau și plâng, nu-ncapi în slovă
Într-o carte scrisă-n seară.
Te-ncălzim cu toții mamă
Prin suflarea ce ne-ai dat,
Un triumf, ceasul la vamă
Îl treci fără de păcat.
Noi rămași privimnămeții
Ai prunciei noastre-n gând,
Și mai stăm în pragul porții
Dor de lacrimi în Duh Sfânt.
Trupul frânt la Cina Pâinii
Suflet Tainic ne dai har,
Te vedem în hora lumii
Prinsă-n mâini lângă altar.
Te-ntrupează-n gust de pâine
Când la masă ne mai chemi,
Să gustăm cum se cuvine
Ca pe timp din alte vremi.
Trupul frânt, frânturi la cină
Pomenește al tău nume,
Strop de lacrimă divină
Ne mai spui o rugăciune.
Și ne rogi ca tot nisipul
Curs de ape să mai sape,
Să nu fie aici sfârșitul
Mâna Domnului e-aproape.
************************
La Cetatea Sfântă
(autor - Înv. Prof. Lucia Moroianu)
Din volumul ,,Poeme din Dragoste''
La Cetatea Sfânta- Sfântă din ruine,
Vin la-nchinăciune oameni cu durere,
Mirele cel Veșnic cheamă-n rugăciune,
Crucea o mai poartă, încă-i Înviere.
Zorii se ridică cu perdeaua trasă
Noaptea e speranța unui vis domnesc,
Ritmul vieții de-a intra în transă
Pe treapta iubirii, dor dumnezeiesc.
Cuvioșii poartă hainele alese,
Demne de Un Mire, Fiu de Dumnezeu,
Prin urzeala vieții, fir cu fir se țese,
Și chemând cu mintea, nimeni nu-i ateu.
Golgota e tristă, azi plouă într-una,
Picături de sânge peste pietre vechi,
Pact e-n omenire, o să iasă Luna,
Cu cercei de stele prinse la urechi.
Cad în rugăciune, Doamne mă ridică,
Sunt sfios din fire, mă-nfioară viața,
Brațul tău mă atinge, simt că nu mi-e frică,
Să-ți cuprind făptura, mi-aș atinge fața.
Dar nu am curajul, Domnul blând e mielul,
Care prin tăcere este-njunghiat,
Se-nvârtesc în cercuri poarta și inelul,
Rugăciunea iartă tot ce e păcat.
Păcătos e omul, haină albă poartă,
E simbolul sigur, al unui trecut,
De te chem în gându-mi și prin a mea șoaptă,
Văd aripi de Înger în văzduh tăcut.
*********************************************
Despre proști și cine suntem ei
(autor - Înv. Prof. Lucia Moroianu)
Din volumul ,,Poeme din Dragoste''
La Cetatea Sfânta- Sfântă din ruine,
Vin la-nchinăciune oameni cu durere,
Mirele cel Veșnic cheamă-n rugăciune,
Crucea o mai poartă, încă-i Înviere.
Zorii se ridică cu perdeaua trasă
Noaptea e speranța unui vis domnesc,
Ritmul vieții de-a intra în transă
Pe treapta iubirii, dor dumnezeiesc.
Cuvioșii poartă hainele alese,
Demne de Un Mire, Fiu de Dumnezeu,
Prin urzeala vieții, fir cu fir se țese,
Și chemând cu mintea, nimeni nu-i ateu.
Golgota e tristă, azi plouă într-una,
Picături de sânge peste pietre vechi,
Pact e-n omenire, o să iasă Luna,
Cu cercei de stele prinse la urechi.
Cad în rugăciune, Doamne mă ridică,
Sunt sfios din fire, mă-nfioară viața,
Brațul tău mă atinge, simt că nu mi-e frică,
Să-ți cuprind făptura, mi-aș atinge fața.
Dar nu am curajul, Domnul blând e mielul,
Care prin tăcere este-njunghiat,
Se-nvârtesc în cercuri poarta și inelul,
Rugăciunea iartă tot ce e păcat.
Păcătos e omul, haină albă poartă,
E simbolul sigur, al unui trecut,
De te chem în gându-mi și prin a mea șoaptă,
Văd aripi de Înger în văzduh tăcut.
*********************************************
Despre proști și cine suntem ei
Mircea Dumitrescu
(Carte bazată și inspirată din fapte reale. Recomandată persoanelor peste 18 ani)
,,Omul nostru este panicat, iar broboane mari de sudoare încep să-i curgă grăbite și din abundență pe fața golită de sânge.
Troleibuzul a plecat din stație și se îndepărtează silențios
din ce în ce mai mult de destinația dorită de cel aflat la ananghie.
- Pentru ce amendă?! Și de ce nu mă lăsați să cobor?! Amendă pentru ce să vă dau, că doar ce v-am spus că vreau să vă plătesc biletul?! Și de ce nu mă lăsați să cobor?! Nici ăia de la Miliție nu te iau așa de parcă numai ăia au voie să facă asta! Și jăndarii și ăia de la Frontieră dar, toți sunt polițai, voi ce sunteți de mă țineți cu forța aici?''.
Citește tu mai departe!
*****************************
E primăvară
Radu Munteanu
Radu Munteanu
(din vol.Perfuzii)
Narcisa din priviri soarbe
Un boboc, crud, de lalea
Vântul ți se joacă-n plete
Iarba e de catifea
În salcâm se nasc mici frunze
Uluite de ... afară...
Stau cu zâmbetul pe buze
Gungurind: E primăvară!
Nici zambila nu-i cuminte
În parfumuri se preface...
O copilă fără minte
Mirosind, de dor, iar zace
Părul cu-nflorite ramuri
Nu se lasă mai prejos
Fluturând spre ceruri flamuri,
Se fălește că-i frumos
Doar un fluture anemic
Prea pătruns de-a sa noblețe
Se declară scurt, alergic..
La atâta frumusețe.
**********************************
A-E-IOUA
- roman științifico-fantastic-
autor Constantin Gornea
,,Îl descoperise întâmplător un amator pasionat de astronomie, venind din direcția planetei Marte și pusese toată omenirea pe jar.
Cercetători, specialiști, analiști și tot soiul de oportuniști se înghesuiseră prin studiourile posturilor TV pentru a-și da cu părerea: ne lovește, nu ne lovește; dacă da, când și unde?;va fi deviat de conjunctura gravitațională a zonei noastre spațiale? și multe alte discuții sterpe care îl determinaseră pe el să trateze cu lehamite un subiect, totuși foarte important. ......''.
Citește tu mai departe!
************************************
Viscol fierbinte
(autor feteștean - Mircea Dumitrescu)
,,Ninsoarea abundentă redusese foarte mult vizibilitatea pe străzile aglomerate ale marelui oraș. deși avea farurile cu faza scurtă aprinse, lui Gabriel i se părea că se deplasează printr-o imensă mare de vată. Venea de al servici și, în ciuda faptului că dimineața, meteorologii de la câteva posturi de radio și televiziune prognozaseră căderea primei ninsori din acel an, de abia peste vreo două zile, în pofida datei din calendar, uite că stratul de zăpadă care, încet, încet,începea să capete consistență, le dăduse toate pronosticurile peste cap.
Gabriel locuia în partea de nord a Capitalei într-o zonă rezidențială nou apărută în care predominau vilele și casele cochete, locuite, în general, de oameni cu un venit peste media națională, anunțată de specialiștii în economie. ...
Tânărul provenea dintr-o familie care nu avea probleme financiare, tatăl său fiind un prosper om de afaceri în domeniul alimentației publice, fapt care-l făcea să fie mult timp plecat de acasă pentru încheierea de contracte sau verificarea derulării celor în curs. ...
Deși nu avea probleme financiare, primind pe timpul facultății și bursă datorită rezultatelor meritorii obținute la învățătură, lucrase pe timpul vacanțelor începând ca debarasator de vase la un restaurant și până la portar de noapte la un club din Capitală. Astfel băiatul devenise un tânăr cu picioarele pe pământ, care știa cu adevărat ceea ce vrea de la viață, care își fixase un scop în viață...''
Citește tu mai departe!
Sursa: Romanul ,,Viscol fierbinte''- editura Agora-2016, Călărași
Romanul ,,Viscol fierbinte'' este cel de al nouălea roman al scriitorului Mircea Dumitrescu
1.Cum îngerii devin pești,
2.Inchisoarea speranțelor fierbinți din deșertul înghețat,
3. SIMFO-ROCK,
4.Până dincolo de moarte,
5.Taifun în rafale,
6. Alo, sunt eu!...,
7.Între două lumi,
8.Destine încrucișate
******************************************************
Emil Druncea
,,M-am născut în Câmpia lungă și lată cât nerăbdarea unui copil, la malul Dunării nesfârșite, cât o speranța, și am văzut adevărata lumină până a fost ucisă balta cu flori, copaci, păsări și animale, toate frumoase ca însăși natura. Am scris poezii foarte scurte, ca ipostazele vieții, căci fericirile și tristețile se rânduiesc pe trecerea noastră. Cum să nu iubești poezia?''(Emil Druncea)
( vol. ,,Ipostaze'')
Emil Druncea
Emil Druncea
Primăvara aceasta
e mai bătrână decât mine .
Ea vine din altă primăvară,
eu dintr-o veche durere,
din adâncuri,
sau din întinderi,
din urcări sau din desfătări.
*************************************************
Mircea Dumitrescu
(roman)
Mircea Dumitrescu
,,Primăvara timpurie venise brusc, cu un val de căldură plin de arome amețitoare, care trezise la viață natura amorțită.
Puținii turiști care se plimbau prin stațiunea Mamaia îndreptându-se spre malul mării erau bucuroși că aleseseră această perioadă a anului, care, prin vremea surprinzător de caldă, contrazicea calendarul și,mai ales prețul scăzut al biletelor luate prin sindicat sau de la casele pensionarilor. În ton cu atmosfera plăcută, aceștia puteau vedea, trecând grăbită pe aleile dintre hoteluri o tânără femeie care, prin aspectul ei, întărea ideea de frumusețe a anotimpului renașterii naturii''. ....
Citește tu mai departe!...
**********************************
Până dincolo de moarte
(roman)
Mircea Dumitrescu
,,Mașina de Ambulanță intră în viteză cu girofarurile albastre în funcțiune, pe poarta Spitalului.........Două surori medicale și un doctor care așteptaseră până atunci în fața ușii de intrare, se repeziră, aproape simultan, la portierele din spate ale autospecialei care fuseseră deschise în grabă de medicul și asistenta aflați înăuntrul acesteia, ajutați fiind și de Neagoe Georgel, conducătorul auto care avea și calificările de infirmier medical și de brancardier, pe lângă aceea a sa de bază, și care imediat ce asigurase mașina, venise să le dea o mână de ajutor.........-Ce are?!- întrebă scurt, aproape monosilabic, medicul de la urgență''. ...
Citește tu mai departe!...
****************************************************************************
Destine încrucișate
(roman)
Mircea Dumitrescu
.....,,Cu un gest greoi, tânăra vânzătoare se ridica de pe scaunul fără spetează extrem de incomod, se întinse fără nici o sfială, trosnindu-și oasele și apoi, se îndreptă cu pași mici spre femeia care nu era cu mult mai mare ca vârstă decât ea:
- Doriți să vă servesc cu ceva?!''...
Citește tu mai departe!...
*****************************************************************************
"Taifun in rafale" - Vremuri tulburi care au schimbat destine şi au marcat existenţe, romantism împletit, în acelaşi timp, cu o mare doză de dramatism, erotism liber, neîmpovărat de prejudecăţi ipocrite sau, mai pe scurt spus, un roman scris într-un stil aproape cinematografic despre... VIAŢĂ ADEVĂRATĂ !!!
,,Taifun în rafale''Mircea Dumitrescu
,,Parada militară a luat sfârșit. Tinerii ofițeri înconjurați de prieteni, de rude sau de simpli vizitatori, fac ultimele pregătiri înainte de a pleca spre case, unde vor sărbători, fiecare în felul său, evenimentul unic petrecut în viața lor. Foștii colegi de cazarmă se îmbrățișează, se schimbă adrese, se fac promisiuni de vizite reciproce, promisiuni care, în marea, în imensa lor majoritate, nu vor fi respectate sau vor fi uitate chiar din momentul în care au fost făcute.
Locotenentul Marius Constantin, proaspăt ieșit din ,,cuptorul de aur'' al Școlii Militare își predase ultimele efecte de elev și aștepta liniștit, primirea documentelor de transport și de nouă ,,identitate", pentru a pleca acasă însoțit de tatăl său, venit dis de dimineață la poarta școlii, pentru a fi prezent la acest extrem de important eveniment". .....
Citește tu mai departe!...
*****************************************************************************************
SIMFO-ROCK
Mircea Dumitrescu,,Dacia Logan de culoare albastru rula cu mare viteză, tăind curbele șoselei într-un mod în care, chiar dând dovadă de foarte, foarte multă indulgență, l-ai fi putut numi riscant, folosind în același timp extrem de des claxonul pentru avertizarea eventualilor pietoni sau confrați în ale conducerii imprudenți care s-ar fi aventurat și ar fi avut nenorocul sau proasta inspirație să-i apară în față.
Dorel stătea crispat și încordat pe scaunul din dreapta șoferului, uitându-se din când în când la tânăra de la volan care conducea având dinții strânși și ochii îngustați din care răzbăteau sclipiri ciudate.
- Mai încet, Roxana!- tăcu văzând privirea tăioasă pe care i-o arunca fata, dar mai încerca odată, după o scurtă pauză în care își mascase cu greu un suspin''. ...
Citește tu mai departe!...
*******************************************************************************
,,Între doua lumi''
Mircea Dumitrescu
,,Linia de tramvai împărțea zona aflată la marginea orașului în două părți, în două cartiere, relativ egale ca suprafață.
Când veneai de la capătul situat lângă Fabrica de pâine, după ce treceai podul situat peste cele câteva linii de cale ferată, pe partea dreaptă a liniei respective se afla un cartier mai vechi de locuințe construite înainte de Revoluție, care chiar așa se și numea cartierul Vechime. Era format din blocuri înalte cu 10 etaje în principal, între care se mai aflau și câteva mai mici de patru nivele, în care locuiau cei care spun prea vedeau lumina soarelui. Aceasta denumire glumeață era dată de către locatarii din clădirile înalte, care lăsau cu greu să străbată lumina astrului zilei până la nivelul blocurilor cu mai puține etaje''. ...
Citește tu mai departe!...
********************************************************************************
Citeste tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –
str. Călărasi, bl. 9, Parter)
str. Călărasi, bl. 9, Parter)
***************************************************
Alo! Sunt eu...
( roman)
Bărbatul avea o superstiție a sa, anume aceea că pâinea nu trebuia să stea, sub nicio formă, pe jos și de aceea, având respectivul produs în ambele plase, nu se îndură parcă, să le așeze pe cimentul strălucitor, având un model geometric care acoperea pardoseala groasă de beton. Ajunse lângă ușa metalică și tocmai când se pregătea să treacă geanta din mâna dreaptă în mâna stângă''.....
Citeste tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –str. Călărasi, bl. 9, Parter)
***********************************************
Oana- Andreea Dumitrescu
Mama
Aș vrea să-mi
dai mânuța
cu care ai
prins fluturi bezmetici
în părul meu
din foi de sticlă.
Să-mi stai
în poală
să te
mângâi
când Eos
trece pe la noi
să mă săruți
pe frunte
la tâmplă si
iar înapoi
Si
acolo să îmi crească flori
de dulci
amintiri
să mă
cutremur
când decenii
respiră prin plete
să știu mânuța
ta că a fost acolo.
As vrea
să-mi mângâi iar chipul
cu penele
smulse din vânt
să îmi
atingi acum obrazul
îmbătrânit
si de demult.
As vrea să
nu mă uiți
copile, cu
mâinile mari
sărută-mi
chipul plin de șanțuri
un șantier
cuprins de ani.
Si stau
copile la fereastră
si pleoapele
ușor îmi cad
iar mâna ta
cea bărbătească
mă învelește
cu pământ uscat
si acolo o
să-mi crească flori.
Florin Ciocea
disertatie despre Iad, Rai și Raiad
Strategia managementului cultural
- Domnilor, spuse un distins scriitor la o întâlnire amicală cu reprezentanții presei, acțiunile noastre culturale nu sunt deloc reflectate în mijloacele de informare în masă sau dacă sunt spațiul alocat este insignifiant.
-
Nici nu poate fi altfel, răspunse o tânără ziaristă, acțiunile dumneavoastră
sunt extrem de plicticoase si nu aduc nimic senzațional. ca să ne vindem
ziarele avem nevoie de știri fierbinți. dacă doriți mult spațiu informațional
ori îl plătiți, ori faceți ceva senzațional.
La asemenea argumente scriitorii au rămas bineînțeles fără replică.
.......
Citeste tu mai departe!
*********************************************************************************
Constantin Gornea
Vorbe Trântite cu Grijă
tâlcuri, epigrame, povestiri umoristice
Moș Crăciun prezintă
simptomele unui bărbat divorțat: este darnic cu toată lumea , lipsește noaptea
de acasă, se îmbracă tot timpul la fel și este vesel mereu. Se exclude varianta
de a fi necăsătorit, deoarece a albit tot.
*****
Pune ochii pe o bătrână și
cedează-i locul în tramvai! Dacă tot urmează să cobori, n-are rost să îl ocupe
cine știe ce needucat.
*****
Nu trece
strada pe culoarea roșie a semaforului! Nici pe galben! Nici măcar
pe verde! Treci, în primul rând, pe zebră, deoarece, chiar dacă e să fie
roșu, mai ai si justificarea să emiți pretenții.
*****
Cine a învățat
pe cine? Omul pe animale sau animalele pe om? Am învățat noi castorul să facă
baraje? Nu. Am învățat noi păsările să-si facă cuib? Nu. Am învățat noi lupul
să vâneze? Nu. Foca să prindă peste? Veverița să-si facă provizii? Albina să
producă miere? Termitele să-si construiască cetăți? Leoaica să-si apere puii?
Nu. Omul a învățat de la animale, clar! Si ele, mai nimic de la noi. Animalele
merită respectul nostru.
... Poate
ursul, cu hibernarea lui, să le strice puțin reputația.
............................................................
Citeste tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –str. Călărasi, bl. 9, Parter)
*****
În goana calului de lemn
(Proză scurtă interactivă)
...Există mai multe tipuri de șefi, dar mai putini si eficienți. Condiția esențială a unui manager este să fie capabil de a face lucrurile să funcționeze. Cu cât o face mai bine, cu atât este mai valoros. Iar indicatorul principal al eficientei lui este faptul că subordonații nu se ascund de el.
*****
În goana calului de lemn
(Proză scurtă interactivă)
...Există mai multe tipuri de șefi, dar mai putini si eficienți. Condiția esențială a unui manager este să fie capabil de a face lucrurile să funcționeze. Cu cât o face mai bine, cu atât este mai valoros. Iar indicatorul principal al eficientei lui este faptul că subordonații nu se ascund de el.
Paradoxal, și șefii incompetenți au o influență
pozitivă asupra instituției pe care o conduc- o determină să funcționeze și
fără contribuția lui.
******************************************************
Radu Munteanu
Faima zilelor trăite
(roman)
,, ...Peste câteva zile se afișeau rezultatele. Eram admis cu medie bună, așa cum îmi erau de fapt si așteptările. Ai mei radiau de bucurie. Acel ceva neprevăzut ce ar fi trebuit să strice totul, să scoată la iveală eșecul, nu se produsese. Acum erau fericiți.
Eu, încă de a doua zi , ștergeam din minte stresul examenelor
lăsând loc așteptărilor, speranțelor. Pe buze îmi revenea gustul sărutului,
căldura lui, furnicăturile... începeam să-l doresc cu frenezie. Aveam si
dreptul. Luasem examenele cu brio... eram elev de liceu... meritam o
recompensă. Zilele veneau deja amanetate în lungi căutări. Undeva trebuia să
existe o portiță ce ar fi deschis drumul spre Codana-Mereu-premiată. Ea era
speranța mea. Toate sărutările trăite în minte, acum trebuiau si puteau deveni
realități.
Vara se continua cu adieri ce aduceau arome prea puțin
bănuite...'' .
Citeste tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –str. Călărasi, bl. 9, Parter)
*****
Gânduri
(din vol.Perfuzii)
Gânduri
vin și gânduri pleacă
Ș-au
în ele atâta chin;
Aș
dori cu fruntea, parcă,
Râsul
lumii să dezbin
Gânduri
vin și gânduri pleacă
Au
în ele o speranță
Că
în lumea asta seacă
Dumnezeu
înseamnă viață
Gânduri
vin si gânduri pleacă
Ș-au
în ele atât divin
Cât
cuprinde o bărdacă
Vise
înmuiate-n vin
Gânduri
vin și gânduri pleacă
Au
în ele împăcarea
Credința
de-ți este sacră
Dumnezeu
dă îndurare.
*****
E primăvară
(din vol.Perfuzii)
Narcisa din
priviri soarbe
Un boboc,
crud, de lalea
Vântul ți se
joacă-n plete
Iarba e de
catifea
În salcâm se
nasc mici frunze
Uluite de
... afară...
Stau
cu zâmbetul pe buze
Gungurind:
E primăvară!
Nici
zambila nu-i cuminte
În
parfumuri se preface...
O
copilă fără minte
Mirosind,
de dor, iar zace
Părul
cu-nflorite ramuri
Nu
se lasă mai prejos
Fluturând
spre ceruri flamuri,
Se
fălește că-i frumos
Doar
un fluture anemic
Prea
pătruns de-a sa noblețe
Se
declară scurt, alergic..
La
atâta frumusețe.
*********************************************************************************
Emil Druncea
Nania (basm)
A fost odată, ca niciodată, că de n-ar fi fost, povestea n-ar avea
nici un rost. A fost o fetiță, așa cum sunt toate fetițele de azi și încă ceva
pe deasupra. Era frumoasă ca o primăvară înflorită, ochii ei, cărbuni din mina
cea minunată, părul negru îi curgea peste umeri asemenea salciei pletoase de la
margine de Dunăre, iar zâmbetul ei era un soare blând, primăvăratec. O chema
Emma și era prietenă cu toate ființele si lucrurile din lume. Dădea farmec vieții
celorlalți și era fermecată de toate minunile care îi ieșeau în cale…… .
….. Într-o zi, pe când era
în grupa mare la grădiniță, cu învoire de la părinții ei s-a dus la joacă în
părculețul din spatele blocului . ……
Citeste
tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –str. Călărasi, bl. 9,
Parter)
*****
Ursuletii si ora de desen
(din vol. Povesti pentru pici si bunici)
........
Treceam într-o
zi prin Pădurea Urșilor și...deodată...ce emoții mă cuprind si acum când îmi
aduc aminte...deodată am văzut în luminișul de lângă Scorbura Mare, adunați
laolaltă mai mulți ursuleți. Ce să mă feresc, eram în clasa a II a, știam bine
să număr, ba știam si tabla înmulțirii până la patru. A doua zi treceam la
tabla înmulțirii cu cinci. I-am numărat deci, erau 36 de ursuleți mici și
frumoși. Ce mi-a plăcut cel mai mult si mai mult era că aveau fundițe.
Fetițele-Ursulițele aveau fundițele albe. Ah! mi-am adus aminte, exact la timp:
un ursuleț, probabil cel mai isteț, avea funduliță albastră, pesemne era
liderul lor. Două Fetițe-Ursulițe aveau in schimb fundulițe roze,semn că erau
vicelideri.
Dar să lăsăm amănuntele și să trecem la povestea mea... .
Citeste tu mai departe !
( biblioteca municipala ION VLAD –str. Călărasi, bl. 9, Parter)
*****
În grădina la bunica
(din vol.Poeme pentru îngerasi)
În grădina la bunica
Au crescut multe culori,
Din zăpezi, albi, ghioceii
Și apoi mai multe flori.
Un bujor cum mi-e obrazul,
Când alerg peste terasă,
Trandafirii roșiatici,
Floarea paștelui, frumoasă,
Zambiluțe albăstrele,
Floarea de nu mă uita,
Nu am să te uit bunico,
N-am să uit grădina ta!
Si îți fac promisiune,
Iar la noi vorba se tine,
Când am să mă fac mai mare,
Le-ngrijesc la fel de bine.
Pe la noi, mereu se spune,
Orice floare-i o minune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu