Fetesti- localitati omonime din tara si de peste hotare

•      Municipiul Fetesti, judetul Ialomita a aparut ca asezare atestata documentar pentru prima data in 1528, la inceput ca targ de cereale si animale, iar mai tarziu ca centru de schimb si nod de transporturi. In 1868, Fetesti devine comuna, iar in 1934 -oras. Ca urmare a dezvoltarii industriale, in special ramurile alimentara si textila, dar si cea a constructiilor, in 1965 are loc o intensificare a structurii economiei zonei industriale, astfel incat in 1995, devine municipiu.

  Fetesti este o asezare polinucleara alcatuita din mai multe cartiere construite pe vetre mai vechi, insirate pe o lungime de 5 km pe malul stang al bratului Borcea, la contactul cu lunca Dunarii. Relieful este unul neted, abrupt spre Lunca Borcei. Terenul pe care este amplasat Fetestiul este constitiut din nisipuri prafoase, practic insensibil la umezire. Municipiul Fetesti este apropiat de Europa rasariteana si de aceea se resimt influentele climatice. Localitatea detine o suprafata de 8000 ha, din care 80% este arabil.

   In Romania mai sunt judete in care, din punct de vedere administrativ exista localitati cu numele de... Fetesti.

•     Asadar, in judetul Suceava, satul Fetesti este asezat in partea de sud a comunei Adancata de o parte si de alta a paraului Grigoresti. Localitatea este atestata pentru prima data documentar la 19 iulie 1632. Printr-un act de danie emis la acea data , satul a fost daruit de Moise Movila logofatului Lustratie, pana in 1632 apartinand lui Ioan Movila.

 In aceasta zona exista 2 santiere arheologice: unul pe dealul Lipovanului si cel de al doilea santier arheologic, deschis in anul 2000 pe imasul dinspre Fetesti, deci in partea opusa a satului fata de dealul Lipovanului.






   La capitolul ,,Monumente istorice'' se poate aminti despre schitul ,,Fantana cu lacrimi'' din localitatea Fetesti.

Schitul "Fantana cu lacrimi" Fetesti

Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului" din satul Fetesti, este un schit de maici avand ca Egumena pe Maria Coliba. Schitul a fost infiintat in 1999, pe langa o biserica de cimitir (fosta manastire de calugari). Drumul spre poiana taie sate si codri desi, umbrosi, serpuind pe spinarile dealurilor, adancindu-se in tinutul Bucovinei, spre locul numit chiar"Adancata". O poiana larga, cateva palme de pamant smulse padurii uriase, strajuita de brazi, asemeni unor osteni uriasi.

Un loc numai liniste si pace, in care cerul si pamantul isi dau mana la poalele manastirii pe care o femei marunta incearca de ani de zile sa o zideasca, ca pe o scara catre Dumezeu.

Oamenii locului spuneau despre poiana ca acolo e pamant „dat diavolului”, ca de sute de ani e cunoscut ca fiind secetos si blestemat. Sub straturile argiloase, spuneau ei, nu e strop de apa. O femeie, o maicuta, n-a vrut sa îi asculte. Si-a pus în gand sa ridice acolo o manastire si prima constructie sa fie o fantana. S-a luptat cu necredinta lor si cu cele lumesti, si, avand sprijinul lui Dumnezeu a reusit sa faca în poiana de la Adancata, Fetesti, o minune.

Sunt cativa ani de cand maica stareta Marina s-a zbuciumat sa dovedeasca tuturor ca se înseala. I-a fost greu sa gaseasca o echipa care sa vina sa sape pamantul. Dupa cativa metri, au abandonat lucrarea si s-au grabit sa plece, lasand totul balta. A cautat alta echipa. Dar muncitorii erau interesati de bani, si nu de apa pentru care sapau, convinsi fiind ca muncesc în zadar. Doi, trei metri, plata, alti doi, trei metri, plata. Asta pana cand au ajuns la adancimea de 20 de metri. Acolo s-au oprit si au batut cu pumnul în masa sa li se dea toti banii.

Vorbe grele si ocara a primit stareta. „Le-am spus ca nu platesc pentru gropi, platesc pentru apa! Nici nu stiu de unde am avut atata putere si curaj sa ma pun cu ei, eu o femeie, în mijlocul salbaticii,” spunea la un moment dat stareta .Cu greu i-a amanat pentru a doua zi, cand spera sa-i convinga sa mai sape. A legat o lumanare groasa de o franghie si i-a dat drumul în put. Lumina putina, galbuie le-a aratat un pamant la fel de galben, uscat. Nici urma de apa. A plans si s-a zbuciumat deasupra gropii stareta. Ceasuri în sir. Lacrimile ei au fost primele picaturi de apa pe care le-a primit fantana. O fantana cu lacrimi. A rostit toate rugaciunile pe care le stia.

Dincolo de miezul noptii, sezand acolo îngenuncheata s-a gandit, asa, strafulgerata ca ea de fapt nu a cerut nimic.„Atunci cand te rogi, trebuie sa spui cu buzele tale pentru ce te rogi, nu stiam nici eu, acum îi învat pe altii din experienta mea. Dumnezeu spune: „Cere si ti se va da!” Si am spus atunci: „Maica Domnului, da-ne a..” , si nici bine n-am terminat cuvantul „apa”, ca dintr-odata s-a auzit un clipocit. .

Am potrivit lumanarea din nou, si, la lumina ei am vazut pe fundul fantanii o mana de apa care se întindea în jur. Aveam apa cu ajutorul puterii mari de la Dumnezeu, prin minunea Maicii Domnului, care s-a milostivit de rugaciunile unei calugarite. Era semnul ca Maica Domnului voia sa se faca aici manastire. Apa este viata, este sanatate, este sfintita, ea a dat viata constructiilor”

A doua zi, cand s-au întors muncitorii si au auzit de minune au ras si „mi-au spus ca sunt nebuna, apoi m-au banuit ca am turnat apa din bidoane. Unul dintre ei a coborat pana jos. Cand l-au tras îndarat de pe fundul fantanii, omul era atat de uimit încat ceilalti s-au dat îndarat.

„Oameni buni”, le-a spus omul, facandu-si semnul crucii, „Maica Domnului a facut o minune!”Fantana a fost zidita si sfintita în 1999. Acum, potoleste setea tuturor celor care poposesc sau se abat prin aceste locuri. Apa este rece si buna la gust. Maica Marina i-a facut toate analizele si specialistii i-au spus ca datorita continutului de argila are si calitati terapeutice, cu efecte benefice în tratarea afectiunilordigestive sau renale. „Cei care o beau spun ca se simt mai bine, mai usori, mai curati...” povesteste stareta si se grabeste sa aduca o cana de apa si sa o împarta cu mandrie si smerenie în pahare. Desi povestea „fantanii cu lacrimi” este relativ noua, se pare ca a devenit o legenda. Oamenii o transmit din gura în gura, si, cu fiecare an, tot mai multi vin sa-si vindece trupul si sufletul.

Sursa: Site-ul comunei Adancata
   
     In satul Fetesti, comuna Adancata, judetul Suceava functioneaza si o scoala cu clasele I- IV, precum si o gradinita.

•     Alt judet in care vom intalni localitatea cu numele Fetesti este judetul Iasi. Satul Fetesti apartine comunei Scobinti.

•      Judetul Vrancea este alt judet al tarii noastre in care aflam de existenta localitatii Fetesti.

Fetesti este un sat in judetul Vrancea, in depresiunea Campuri-Racoasa. Apartine comunei Campuri.

In comuna Campuri gasim ,,Casa memoriala MOS ION ROATA'' inaugurata in 24 ianuarie1959, cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române,  casa în care a locuit Ion Roata (1806 - 1882). Restaurată, casa cuprinde obiecte specifice ambientului familial și social în care a trăit Ion Roată și mărturii documentare privind activitatea sa în Divanul Ad-hoc al Moldovei (1857), ca deputat al țărănimii putnene. Casa este o locuință țărănească monocelulară, specifică Țării Românești, armonioasă și expresivă.

•     Trecand granita Romaniei,in Republica Moldova intalnim raionul Edinet cu satul Fetesti.

Denumirea veche a satului este cea de Hriteni si numai spre sfarsitul secolului al XVIII, inceputul secolului al XIX apare numele de Fetesti.
  Satul Fetesti intra in componenta raionului Edinet si este asezat in partea de nord a Republicii Moldova. Se invecineaza cu satele: Gordinesti, Burlanesti, Lopatnic, Trinca, Tirnova. Distanta pana la centrul raional este de 18 km, iar pana la Chisinau- 220km. Satul Fetesti poseda bogatii precum piatra de calcar.
   Satul dispune de un liceu teoretic, o gradinita de copii, primarie, camin cultural, centru de sanatate, o biserica ortodoxa, memorialul celor cazuti in al doilea razboi mondial. Comuna are 31.11 km patrati.
         Fetesti este unicul sat din comuna cu acelasi nume.

     Este de amintit aici Rezervația peisagistică Fetești.  Rezervatia este o arie protejata situata la nord-vest de satul omonim din raionul Edinet. Aria naturala include o padure de carpen de diferite varste. In componenta intra stejar pedunculat pufos frasin,  cires, paducel, alun. Rezervatia se intinde printre toltrele din preajma Prutului, de-a lungul maluilor abrupte ale raului Draghiste.